Depășirea barierelor într-o lume globalizată: specialiști internaționali au discutat la UPT despre provocările traducerii audiovizuale

Universitatea Politehnica Timișoara a fost, pe 21 noiembrie 2025, gazda unuia dintre cele mai relevante evenimente europene dedicate traducerii audiovizuale, o zonă profesională aflată astăzi într-o transformare accelerată.

În cadrul ediției din acest an a workshopului Translating Europe (TEW2025), organizat în parteneriat cu Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene, tema centrală – „Depășirea barierelor: rolul vital al traducerii audiovizuale într-o lume globalizată” – a deschis un dialog amplu despre provocările majore cu care se confruntă traducătorii și despre soluțiile care pot reda coerența comunicării într-o lume aflată în schimbare.

Evenimentul a reunit la Biblioteca și Centrul de Conferințe al UPT cincizeci și cinci de participanți din peste zece țări, reprezentând mediul academic, cercetători, traducători independenți și specialiști ai Comisiei Europene. Întreaga zi a fost dedicată unei teme care capătă tot mai multă greutate: cum ne asigurăm că mesajul, cultura și emoția supraviețuiesc într-un mediu digital dominat tot mai mult de volum, viteză și inteligență artificială.

Rectorul Universității Politehnica Timișoara, prof.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a deschis evenimentul punctând rolul fundamental pe care cea mai tânără facultate din UPT, cea de Științe ale Comunicării îl joacă în dezvoltarea cercetării și formării în acest domeniu. Tot în deschidere, reprezentanta Direcției Generale Traduceri a Comisiei Europene, Daniela Badea, a vorbit despre necesitatea ca traducerile audiovizuale – subtitrări, descrieri audio sau adaptări multilingve – să rămână un reper de calitate într-o perioadă în care traducerile automate ne-editate riscă să devină normă, iar Titela Vîlceanu, președintele Societății Române de Studii de Anglistică și Americanistică și director al Școlii Doctorale „Alexandru Piru” de la Universitatea din Craiova, a vorbit despre influența tehnologiei asupra traducerilor și despre cum schimbă tehnologia modul în care comunicăm.

Decanul Facultății de Științe ale Comunicării din cadrul UPT, prof.univ.dr. Daniel Dejica, a pus în centru cea mai mare provocare actuală: schimbarea continuă. Traducătorii de azi nu mai seamănă deloc cu cei de ieri, iar instrumentele, cerințele pieței și responsabilitățile profesionale evoluează într-un ritm care obligă la adaptare permanentă. Tehnologia ajută, dar ridică și întrebări, iar specialiștii au venit la Timișoara tocmai pentru a căuta răspunsuri.

Răspunsurile au venit din mai multe perspective. Profesorul Jan Pedersen, de la Universitatea din Stockholm, a analizat dificultatea tot mai mare de a transmite referințe culturale și metafore într-o lume în care viteza de consum a conținutului a devenit mai importantă decât profunzimea lui. O problemă specială o reprezintă viteza de citire a subtitrărilor, care crește constant și pune în dificultate tot mai mulți spectatori, în special în contextul subtitrărilor generate automat. Uneori, aceste subtitrări sunt atât de rapide sau literalizate, încât transformă vizionarea într-o experiență obositoare, nu accesibilă.

Într-o altă direcție, conf.univ.dr. Eliza Claudia Filimon, de la Universitatea de Vest din Timișoara, a adus în prim-plan subtitrarea creativă, subliniind rolul traducătorului ca mediator cultural și co-autor al mesajului audiovizual. Într-o epocă în care tehnologia produce volume impresionante de subtitrări standardizate, creativitatea specialistului uman devine, paradoxal, mai valoroasă ca oricând.
A treia perspectivă, prezentată de Daniela Badea, a vizat serviciile multilingve bazate pe inteligență artificială dezvoltate de Comisia Europeană — tehnologii avansate, utile, gratuite pentru mediul academic și instituții publice, dar care trebuie folosite cu discernământ, tocmai pentru a nu înlocui, ci a completa munca traducătorului profesionist.

După sesiunile plenare, participanții au intrat în ateliere practice, unde provocările teoretice au devenit exerciții aplicate. Bernd Benecke, considerat unul dintre cei mai importanți experți europeni în descriere audio, le-a arătat participanților că un film nu poate fi transformat într-un text coerent doar prin algoritmi. O descriere audio eficientă presupune să vezi dincolo de imagine, să anticipezi ce este important pentru un spectator cu deficiențe de vedere și să găsești ritmul potrivit între dialog, tăcere și informație.

În paralel, atelierul coordonat de conf.univ.dr. Marcela Farcașiu a demonstrat cât de mult a schimbat inteligența artificială domeniul subtitrării. Subtitrările generate automat sunt rapide, dar vin cu un cost: erori culturale, confuzii semantice, nuanțe pierdute, sincronizări imperfecte. Participanții au lucrat direct pe exemple de subtitrări AI, încercând să transforme un text „aproximativ” într-un produs profesionist.
Ziua s-a încheiat cu un sentiment comun: traducerea audiovizuală este un domeniu în expansiune, dar și într-o continuă competiție cu tehnologia. Totuși, în loc să fie o amenințare, inteligența artificială poate deveni partenerul traducătorilor, atâta timp cât profesia își păstrează standardele, iar formarea academică rămâne solidă.