Medicii, afectați de burnout. Dorel Săndesc: ”Contribuie oboseala psihică și impactul psihic al unui mediu nesigur, plin de tensiune, ostil”

Medicii români sunt afectați tot mai mult de fenomenul de burnout, de epuizare, și surprinzător, componenta administrativă și birocratică, nu neapărat cea de tratare a pacienților, sunt cele care duc la această situație. Este una dintre concluziile trase, vineri, la Timișoara, în cadrul unei vizite efectuate la Spitalul Județean de către președinta Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, după întâlniri cu personalul de aici.

Situația a fost deja descoperită, directorul Județeanului, Dorel Săndesc, spune că deja sunt efectuate studii, psihologii au discutat cu medicii din secții, cu precădere la UPU și la ATI, secții unde activitatea este, de obicei, ”la maxim”.

”Noi avem date concrete de vreo 2 ani – 3 ani cel puțin, pentru că am analizat cu psihologii noștri, avem psihologi în diverse secții, și au făcut un audit în anonim în secția de UPU și ATI. care au fost foarte solicitate în perioada pandemiei. Sigur că se poate extinde. Și într-adevăr s-a arătat existența burnout-ului la un procent destul de mare de oameni. S-a analizat foarte complex burnout-ul în sine, dacă există elemente de burnout, apoi componenta burnout-ului, Ce îi afectează mai mult pe oameni? Foarte interesant că contribuie la bornout nu atât oboseala fizică, cât oboseala psihică și impactul psihic al unui mediu nesigur, plin de tensiune, ostil. Foarte interesat că a arătat asta”, spune Săndesc.

Unul dintre efectele epuizării este cu totul surprinzător
”Pe de altă parte, solicitarea a crescut într-un fel solidaritatea de grup și oamenii nu consideră că sunt nedreptățiți, dar, pe de altă parte, apreciază, sunt într-un fel de ceea ce fac, pentru că știu ce fac. Deci aceste analize se impun, într-adevăr, făcute de profesioniști. Și ei au avut discuții apoi cu colegii. Noi mai avem. Și în rândul personalului medical, ca și în general în rânduri populației, s-a trecut de bariera aia de jenă să mă duc la psihiatru sau la psiholog. Și colegii noștri merg într-un număr tot mai mare, apelează la servicii de psihologie, acolo unde e cazul de psihiatrie, și da, e un fenomen clar, e un fenomen întotdeauna, n-aș putea să spun dacă la noi e mai acceptat decât în alte părți, dar da, condițiile logice arată că da, sunt mai puțini, condiții grele, agresivitate, tensiune”, mai spune șeful Spitalului Județean.

Discuții despre burnout au fost purtate, vineri, la Județean, cu medicii spitalului de către președinta Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană. Din aceste discuții, dar și din cele purtate anterior, la alte unități medicale, reiese că nu actul medical în sine duce la apariția suprasolicitării, ci mai mult activitatea birocratică și administrativă pe care un medic trebuie să o efectueze.

”Trebuie să știți că sunt niște întrebări concrete, sunt nișe chestionare standardizate care evaluează tipurile de burnout și gradul de burnout. Deci nu sunt niște întrebări subiective pe această temă. Pe de-o parte, pe de-altă parte, inclusiv la Colegiu s-au făcut aceste chestionare. Și ce vreau să subliniez este faptul că, până spre exemplu, nu neapărat problemele cu pacienți erau cele care solicitau foarte mult medicul, Și o componentă importantă era inclusiv cea birocratică și cea administrativă, acest gen de încărcătură care, practic, s-a complicat foarte mult în ultimii ani față de cum eram obișnuiți. Sunt multe componente, de exemplu sunt niște chestionare standardizate care sunt analizate de sociologi care ulterior dau aceste concluzii și recomandări pentru tipul de burnout care afectează personalul medical. Aici, în egală măsură, vorbim despre toate categoriile de personal medical care pot fi afectate”, a spus Poiană.