Astmul este o boală care afectează bronhiile. Bronhiile sunt ramificaţii ale traheei, ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se îngustează astfel încât apar dificultăţi în circulaţia aerului, atât la inspiraţie, cât şi la expiraţie.

Astmaticii se plâng de crize de sufocare (dispnee), deseori asociate cu o tuse iritantă. Respiraţia poate fi uneori uşor şuierătoare (wheezing). Majoritatea persoanelor afectate remarcă singure în ce context apar problemele lor. Aceste observaţii ajută la găsirea rapidă a originii şi factorilor declanşatori ai astmului. Factorii declanşatori sunt variaţi. În cazul astmului alergic, inspirarea unui alergen (substanţa ce provoacă alergia) poate declanşa o criză (de exemplu joaca cu o pisică, in cazul alergiei la păr de pisică, trecerea pe lângă un tei, plop cu puf). Cei mai obişnuiţi alergeni sunt: polenul, praful de cameră, părul şi scamele de animale, fungii atmosferici, unii alergeni alimentari (lapte, ouă, carne) sau medicamentoşi (acidul acetilsalicilic, penicilina).
La început, crizele sunt tipice, cu început si sfârşit brusc, cu intervale libere; mai târziu, în intervalele dintre crize, apar semnele bronşitei cronice, cu lipsă de aer (dispnee) mai mult sau mai puţin evidentă. Criza apare, de obicei, în a doua jumătate a nopţii, de obicei brutal, cu dispnee şi nelinişte, tuse seacă iritativă sau productivă (o secreţie albicioasă). Alteori este anunţată de prodroame (strănut, lacrimare, mâncărime a pleoapelor, cefalee). Setea de aer (dispneea) devine exacerbată, cu expiraţie prelungită şi şuierătoare. Bolnavul rămâne la pat sau aleargă la fereastră, pradă setei de aer. De obicei stă în poziţie şezândă, cu capul pe spate si sprijinit în mâini, ochii injectaţi, nările dilatate.
Măsuri cu caracter general care pot îmbunătăţi condiţia respiratorie: evitaţi fumatul activ si pasiv; evitaţi spray-urile de cameră şi deodorantele pe bază de aerosoli; practicarea unor sporturi nu este contraindicată; puteţi practica înotul, dar evitaţi aerul rece şi uscat ori atmosfera poluată; evitaţi medicamentele care vă pot declanşa crizele (Aspirina, Diclofenacul, Propranololul); evitaţi pe cât posibil stresurile de orice fel, problemele emoţionale pot scădea răspunsul la tratament sau chiar pot declanşa crizele; concediile la munte pot fi benefice (la altitudine concentraţia de acarieni este minimă); evitaţi deplasările la ţară cu cazări în case bătrâneşti sau nelocuite, care au mult mobilier vechi, covoare de lână, perne de puf, plapumi neaerisite. Important de reţinut este faptul că la apariţia unuia sau mai multor simptome descrise mai sus, este necesar să vă prezentaţi la medicul de familie pentru a vă consulta şi a primi medicaţia de care aveţi nevoie.

Share
Published by
Lavinia Dirlea, medic Medicina generala

Recent Posts

„Clinicile Noi”, partener în implementarea unor programe de screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân și a cancerului de col uterin

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara este implicat, în această perioadă, alături de alte instituții…

21 de minute ago

Oportunitate internațională pentru firmele timișene: eveniment de outsourcing dedicat identificării de producători pentru piața britanică

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, prin rețeaua…

O oră ago

Ambasadorul Portugaliei la București vine la Universitatea de Vest

UVT susține și în acest an universitar seria „Ambasadori în dialog @UVT”, continuând, într-un nou…

O oră ago

Ediția 2026 a Beta va avea loc în mai și iunie, la Liceul Mincu

Beta - bienala de arhitectură din Timișoara va avea loc în perioada 15 mai –…

O oră ago

Dezastru demografic. Un singur judeţ din România a avut în 2025 mai multe naşteri decât decese. Care este situaţia în judeţul Timiş

În 2025 a existat un singur județ cu spor demografic pozitiv, respectiv a înregistrat mai…

2 ore ago

Patru ani de război. Românii între acceptarea răului şi “înţelepciunea rusească”

În urmă cu exact patru ani, în zorii zilei de 24 februarie 2022, Rusia a…

4 ore ago