Basescu si istericii lui Felix

Nu sunt nici pe departe un fan al lui Traian Băsescu, ba chiar din contra. Nu l-am mai votat din 2004, atunci când se opunea instaurării regimului autoritarist, ca să nu spun dictatorial, al lui Adrian Năstase. Ulterior a încercat să-și impună propriul sistem autocratic și, în bună parte, a reușit. Am scris împotriva lui Băsescu, iar, pe de altă parte, seri la rând, am avut discuții contradictorii cu prieteni care încercau să mă convingă că individul nu e chiar așa negru. Mai ales în comparație cu alții. Evident, Băsescu are mii și mii de bube, e departe de-a fi un bărbat de stat. Dar față de pigmeii din jurul lui începe să fie. Să fie un chior în țara orbilor.

Unul dintre lucrurile care conduc la această reconsiderare este isteria celor care îl atacă acum pe Băsescu, și mai ales calitatea lor umană. Pe vremuri, se spunea că cei care sunt terfeliți de Vadim Tudor musai sunt oameni onești. Nici pe departe onestitatea nu-i o caracteristică a președintelui, dar când te uiți la cine îl împroașcă cu spume la gură… Fiindcă a-ți ataca prin declarații adversarul politic e una, a uza de istericale e alta. De exemplu, nu cred că va mai trece mult timp până când o să aflăm de la Antena 3 că Băsescu e vinovat de un posibil război dintre Israel și Iran, că lui i se datorează în exclusivitate atacul de pe 11 septembrie 2001 ș.a. Că altfel e destul de clar că Băsescu a băgat seceta din această vară.

Or, aceste gen de comportament de domeniul sociopatiei nu poate decât să-i (re)aducă lui Băsescu încrederea românilor. Să vedem însă cine sunt cei mai mari contestari ai președintelui. De menținut că există un numitor comun, toți desfășurându-se în special pe televiziunea lui Dan Voiculescu-Felix. Din clasa politică cin’ să fie ei? Exact doi turnători ordinari ai Securității, amintitul Felix și liberalul Ioan Ghișe, ultimul fiind și circar. Bine, nici Băsescu n-a reușit să convingă lumea că n-ar fi avut vreo legătură cu fostul organ represiv. Nu știu cât de confortabil este să stai lângă un individ precum Cătălin Voicu, despre care Cesare Lombroso, dacă trăia, ar fi demonstrat că nu trebuie să-ți spună procurorii că e infractor, acest lucru fiind vizibil pe fața și ceafa senatorului PSD.

Cine este societatea civilă care urlă acum împotriva lui Băsescu? Revoluționari îmbuibați, pe care Băsescu i-a trimis la muncă, după ce le-a luat stipendiile de 22 de milioane de lei lunar. Foști militari care o viață întreagă s-au războit doar cu bateriile de vin, ieșiți la pensie la 40 de ani cu salarii compensatorii de miliarde de lei și apoi pensii nesimțite de zeci de milioane de lei lunar. În fruntea cărora s-a pus un individ, Mircea Dogaru, care inspiră încredere mai ceva ca o haită de hiene în puterea nopții. Și mai sunt și niște așa-ziși analiști interceptați telefonic cum făceau șantaje și trafic de influență.

Nu-i mai puțin adevărat că și în jurul lui Băsescu s-a strâns o faună de toată frumusețea, dar parcă ceva mai rezonabilă decât cei descriși mai sus. Nimeni nu moare de dorul amazoanelor Nuți Udrea (care a făcut probabil cel mai mare rău posibil, atât PDL, cât și lui Băsescu), Roberta, Anca sau Sulfina. Încă nimeni nu-i duce dorul (dar mai știi ce ne rezervă viitorul?) unui individ slugarnic precum Emil Boc. Dar, în mare, instituțiile statului au funcționat. Nu s-a desființat nici DNA, nici ANI așa cum au negociat Ponta și Antonescu cu Dogaru. În orice caz, dacă nevrotismele anti-Băsescu vor continua, s-ar putea să asistăm la ceva surprize la alegerile din decembrie. Și nu tocmai plăcute liderilor USL. Un lucru e clar totuși. Televiziunea lui Felix îi face mari servicii lui Băsescu, așa cum s-a întâmplat și la alegerile din 2009. Discuția este dacă există o premeditare pusă la cale de fostul turnător la Secu împreună cu fostul posibil trimis de Secu la Anvers.