Vinerea Mare, traditii si obiceiuri

Vinerea Mare, ultima vineri din postul Paștelui, este zi de mare doliu în creștinătate, pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Isus Hristos. E zi de post negru, iar seara se oficiază denia Prohodului Domnului. În popor sunt o mulțime de superstiții și tradiții legate de această zi.

În Vinerea Seacă, după cântarea Prohodului Domnului, se înconjoară de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. În zorii zilei de Înviere, acesta este dus din nou în altar și este așezat pe sfânta masă, unde rămâne pâna în miercurea dinaintea Înălțării Domnului. La sfârșitul slujbei, preotul împărțea florile aduse, considerate a fi bune de leac. Oamenii plecau de la biserică cu lumânările aprinse, ca să afle și morții de venirea zilelor mari. Ajunși acasă, creștinii ocoleau casa de trei ori, apoi se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereți sau doar la grinda de la intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.

În popor se crede că, dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi mănos, iar dacă nu, nu va fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoși tot anul. Gospodinele nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului, nu cos, ca să nu orbească, nu țes, nu torc și nu spală. Se spune, de asemenea, că dacă te tunzi în Vinerea Mare, nu vei mai suferi de dureri de cap sau de dinți vreme de un an. În această zi nu este recomandat nici să semeni, nici să înfigi vreun fier în pământ, fie el plug, sapă sau hârleț. În Vinerea Mare nu se taie animale și nu se lucrează cu lemn, cuie sau ciocan.