Birdman (cronică de film)

E voba de acel moment în care te uiți în jur, te uiți în urmă și ești nemulțumit de ceea ce vezi. Sau – mă corectez acum -, vezi prea multe neîmpliniri. E acel moment în care constați cu amărăciune că deși ai fost printre primii în clasă, printre primii în facultate acum ești printre ultimii ca realizare profesională. Sau cel puțin așa simți. Fosta soție te urăște, față de actuala nu simți mare lucru. Fiică-ta nu te înțelege și nici tu pe ea. Tehnologia e atât de rece iar oamenii atât de complicați.

Și brusc ai impresia că a sosit momentul să arăți ceea ce ești, ceea ce poți cu adevărat. Ca și cum până atunci toate energiile ți-ar fi fost consumate și folosite de alții. Tu n-ai fi vrut, dar ei da. Sau invers. Ei ar fi vrut, dar tu nu. Și simți, nu doar crezi, simți prin toți porii că acum e momentul. Că acum e marele test. Marea reușită. Piesa, proiectul care te va duce acolo sus unde doar măgarii și nerecunoscătorii tăi foști colegi sunt. Cum naiba au ajuns acolo?

Și iată-te prins în vâltoarea obsesiilor, bârfelor, fanilor, banilor, familiei, colegilor, criticilor. Și simți că în loc să ieși, te scufunzi mai tare. Un carusel al neîmplinirilor obsesive. Și peste toate vocea unui eu egocentric care te încurajează și te întristează în același timp.

Bine ați venit în lumea lui Birdman!

Filmul nu este doar despre un artist, oricare ar fi el. Filmul nu este nici pentru un fost Batman. Filmul este despre oameni. Despre mine, despre tine. Despre cum ne trăim visele și despre cum nu le înțelegem. Despre disperare și despre dragoste. Și despre acele momente în care îți vine să strigi „Eu nu exist. Nici măcar nu sunt aici. Eu nici măcar nu exist!”. Și tragi. După care îți revii. Și înțelegi că ești iubit, că ești apreciat, că ești urât, că ești dorit. Și o iei de la capăt, într-un carusel de emoții și de sentimente.

Este un film care merită văzut, merită apreciat. Nu luați în seamă criticii care spun afectați că asta s-a mai făcut, ailaltă a mai fost, că tehnica asta de la the Rope e fumată, că e plicitisitor, că e dubios, că e previzibil. Bla bla bla. La naiba cu toți criticii! Filmul e grozav!

Vezi postere și mai multe trailere aici.