De ce si-ar da Victor Ponta demisia? Doar mai este de furat in Romania

Săptămâna trecută, mai mulți lideri politici, dar și reprezentanți ai societății civile i-au cerut demisia lui Victor Ponta din funcția de premier. Se întâmpla după ce procurorii DNA au demarat o amplă anchetă pe marginea unei fraude la bani europeni. O afacere în care este implicat bunul prieten al lui Ponta, deja celebrul Sebastian Ghiță, dar și cumnatul premierului. Bașca niște PSD-iști de vază, tată și fiu, adică un președinte de consiliu județean și un deputat. Solicitările la adresa lui Ponta veneau și ca o replică la faptul că, anul trecut, același premier, aflat în mare vervă, cerea demisia fostului președinte Traian Băsescu, pe motiv că fratele acestuia era implicat într-un dosar penal. Cum era de așteptat, premierul nostru cel viteaz a respins categoric orice discuție despre demisia sa. Că doar e omul providențial, după Băsescu, care are menirea de-a salva Romînia.

Luni, o altă firmă controlată de Sebastian Ghiță a intrat în colimatorul procurorilor. Tot pentru fonduri europene, prăduiala fiind estimată la aproximativ 33 de milioane de euro. La vremea când a fost demarat acest proiect, Ponta l-a catalogat drept „o minune românească”. Și a avut dreptate, chiar e o minune să le furi europenilor ditamai purcoiul de bani și să-l canalizezi spre propriile buzunare. Dacă mai amintim că din cauza unei firme controlate de Liviu Dragnea, Tel Drum, România a fost penalizată financiar de Comisia Europeană, avem de-a face deja cu un tablou. Un tablou în care o bandă din jurul premierului Victor Ponta, incluzând membri de familie și prieteni intimi, a dat iama în banii europeni. Și asta n-ar fi o problemă, dacă proiectele ar fi realizate. Dar nici canalizarea cu apă de la Comarnic, nici proiectul în care este implicată firma fratelui lui Ghiță nu au fost executate. Banii au fost însă sifonați. Asta în timp ce, din cauza birocrației care nu ține neapărat de Bruxelles, oameni de afaceri onești din țară nu pot să aplice pentru proiecte europene.

Prin 1998-1999, premierul de la acea dată, regretatul Radu Vasile, decreta că „în țara asta nu mai e nimic de furat”. A venit Guvernul Năstase și l-a contrazis flagrant, România fiind jecmănită mai rău ca în perioada fanarioților. Nu s-au lăsat mai prejos nici guvernele care au rămas, iar acum „campioana” parandărăturilor, Elena Udrea, dă socoteală. În genereal, hoția s-a oprit însă la bani de la bugetul național. Ai lu’ Ponta, spirite universale, s-au pus să ciordească la modul ordinar bani europeni, demonstrând că nu mai au nicio limită. Și nu vorbesc aici că ar fi mai bine să fure din bani autohtoni. Dar e vorba de o inconștiență crasă, punând în pericol atragerea banilor europeni, fără care motorul economic al României s-ar gripa.

Dacă ar avea vreo legătură cât de mică cu economia reală a României, mult prea inconștientul Ponta ar ști că există un blocaj financiar incredibil. Multe firme mici au intrat în faliment, după ce nu și-au recuperat banii de la alte firme mai mari. În cea mai mare parte, blocajul financiar este general de stat, fie că vorbim de companii naționale, unități administrative, ministere etc. Între unele firme se poartă trocul, ca în comuna primitivă, iar în locul banilor se fac compensări cu materiale. România nu este chiar în faliment, însă o posibilă suspendare a plăților europene chiar ne-ar duce în colaps. Dar aceste lucruri nu par să conteze pentru Viorel Ponta. Atâta timp cât mai e ceva de furat în România, de ce și-ar da demisia? Iar când o fi și mai rău, ca după alegerile prezidențiale, o să-și înece tristețea prin cluburile din Dubai alături de pretenarul Ghiță. Asta, dacă acesta nu va fi ocupat între timp să-și zugrăvească celula din arest. Propria celulă, fiindcă nu mă iau după zvonuri cum că Ghiță ar vrea să zugrăvească de fapt două celule VIP…