Asta ne e destinul? Hotul priceput sau cinstitul incompetent?

Urmărind cu o oarecare detașare, chiar resemnare, evenimentele parlamentar-penale din ultimele zile, unele comentarii făcute de minți aparent deschise ale scenei publice românești, am tras concluzia că în țara asta două categorii umane mai importante coexistă tragic. Avem oameni competenți, dar cam hoți. Și avem oameni corecți, dar cumplit de inutili. Avem și români care preferă să nu se bage, ceea ce i-ar transforma într-o altă subcategorie care nu ajută demersului civic. Ce poți să spui de pedelistul-pesedistul Darius Vâlcov? De la procurori aflăm că a luat comision cât era primar democrat de Slatina, o bomboană de copil, tânăr, competent și de mare viitor. Apoi că s-ar fi dat la delicii penale și ca ostaș PSD, ba chiar ca și ministru, dar ce ministru! Nu zic eu, ci oameni asupra cărora n-ar plana acuze de tonomat al vreunui partid politic, cum că Darius Vâlcov a oferit țării cel mai bun cod fiscal de la Ștefan Cel Mare și Sfânt încoace. Și că regretele ne-ar ajunge din urmă pentru faptul că am pierdut un astfel de om, ce dacă a cărat bani cu punga prin cimitire și și-a antifonat casele cu Picasso si Renoir?

Am avut miniștri de Finanțe care nu au fost hoți. Cu siguranță că am avut. E, nu Chițoiu e cel mai bun exemplu! Dar domnișoara absolventă de Harvard, Ioana Petrescu, de la PSD? Nu e ușor să găsești astfel de exemplare la PSD, dar uite că asupra dumneaei nu a căzut vreo vină cu gândul sau cu fapta cât timp era mare șef la Finanțe. Dar vedeți dumneavoastră, duduia părea aeriană, cu tot Harvardul absolvit. Când Ponta s-a făcut de rahat cu MTO-ul în vizită la Băsescu, domnișoara Petrescu părea la fel de nevinovată precum mitomanul. Măcar Ponta nu e obligat să le știe pe toate, că de aia are specialiști pe domenii, dar dumneaei nu are nicio scuză. Darius Vâlcov probabil că nu ar fi fost prins cu temele nefăcute, dar uite că l-au prins procurorii cu tablouri ascunse prin pereții caselor. Ceea ce ne-ar putea duce cu gândul că penalii nu numai că sunt competenți, dar iubesc și cultura, cum o făcea și Adrian Năstase când era mare cap de famiglie.

Să nu se supere lumea care nu se regăsește în aceste categorisiri. Despre competenții corecții putem spune nu au curaj. Nu au curaj să intre în politică, iar dacă chiar intră, nu vor semna atunci când aud pasul procurorilor DNA. În zilele astea, primari fricoși, dar și borfași căutători de alibiuri, vorbesc de greve de semnătură, de o frică care a intrat ca gerul în oasele celor care gestionează bugetele comunităților. O altă categorie de politicieni români e pe profilul lui Varujan Vosganian și Dan Șova. Milogii și milogii șmecheri. Liberalul și-a făcut la cruci în speranța că va primi milă de la divinitate. Șova a cerut milă de la colegii care-ar putea trăi, mâine-poimâine, aceleași drame. Cât de familiară filmelor cu șoferii de mafioți era acea scenă din Parlament de după scăparea lui Șova de arestare! Cum venea el să dea mâna în semn de mulțumire cu cei care i-au înțeles durerea și mai ales cum le surâdea discret pe sub sprânceană, dovadă că în țara asta încă mai există onoare în lumea interlopă!

E clar că nu avem ieșire. Poporul român ar trebui scos la un referendum în care să se decidă cum ar vrea să fie condus. De hoți foarte pricepuți sau de oameni cinstiți, drepți și-nalți ca bradu’, dar proști ca gardul? Partea cea mai haioasă e că, în fața unui astfel de exercițiu democratic, aș paria că românul majoritar ar alege hoțul competent, descurcărețul, șmecherul, nu prostul, că de aia e prost, că nu știe nici să fure. Slaba participare la protestele împotriva neamului prost parlamentar ne poate duce la gândul că nu hoția deranjează cel mai tare în țara asta. Putea fi și mai rău, să ne dorim cu înflăcărare Ponta și Șova, mincinosul și penalul, incompetentul și filfizonul. În toamnă ne-a trecut glonțul pe la ureche și încă ne mai bântuie până la anul.