Marea impacare

După trei ani de vrajbă, frustrări, pereți vopsiți cu „AC Recaș nu e Poli”, „Poli joacă pe Știința” etc, o banală postare pe contul de Facebook al primarului Nicolae Robu ar putea porni drobul de sare. Patetic cum îl știm, primarul Robu a arătat că de vină pentru lipsa de dialog cu suporterii din Druckeria nu este orgoliul dumnealui, ci al altora, ghici ciupercă al cui. În postarea care a declanșat dialogul cu Cristian Brâncovan, portavocea neoficială a tifoseriei, Nicolae Robu nu a oferit nimic. Nici nu avea ce să ofere unui grup de tineri otrăviți până acum de o propagandă anti-ACS. Bineînțeles, parte din argumentația pro-moralitate în fotbal care a stat la baza schismei provocate de retragerea spre ASU Politehnica are logică și face bine la suflet. Restul filmului a lăsat însă un gust amar care, până la urmă, s-a dovedit că nu ajută nimănui, cu atât mai puțin fenomenului fotbalistic timișean în ansamblu.

Pe scurt, ce propune Brâncovan: ca asociația ce patronează ACS să cuprindă și ASU, cu obiectiv performanța în liga 1 pentru ACS și promovări succesive pentru ASU, până la o împreunare de pragmatism și moralitate sub cupola primei divizii. Chiar dacă nu se vorbește în termeni de „prima echipa” și „echipa a doua”, până la joncțiunea din prima sau a doua ligă, în fine, cele două echipe vor avea bugete separate, ASU Politehnica urmând să beneficieze de maximum 10% din bugetul echipei de primă ligă, ACS Poli. Autoritățile vor gestiona funcționarea ACS, iar suporterii se vor ocupa de ASU, evident, până ce va avea loc marea contopire „pentru a spăla rușinea solutiilor nesportive la care s-a tot apelat de-a lungul timpului”. Rularea de jucători de la echipa de primă ligă la cea de liga a III-a, plus promovarea fotbalului juvenil într-un centru de copii și juniori. Asociația să fie prezidată de Ioan Timofte și la club să aibă loc o curățenie printre birocrații ce atârnă în actuala conducere a asociației.

„Ideile de mai sus sunt strict persoanele – mai zice Brâncovan – și nu reprezintă poziția asociației suporterilor. Totuși dacă vă încântă o asociere de acest gen, atunci am să mă lupt în idei cu oricine nu ar putea să renunțe la anumite orgolii ori ar avea un alt interes decât interesul public, fiind dispus chiar să renunț la orice implicare în cadrul asociației suporterilor”. Rezonabilă poziția. O invitație la dialog acceptată de primarul Robu într-o postare ulterioară. Dacă aș fi naiv, m-aș face că nu știu de ce le-a luat atât de mult, trei ani, să ajungă la o discuție de atâta bun simț. Mă abțin să spun mai multe, ca să fie bine, fără ură și veninul vărsat în ultimii ani. Acum mingea e în terenul primarului Robu. Să vedem dacă știe s-o primească.