Pontexist sau Romexist?

Așadar, PSD a revenit la matca sa, prin numirea în fruntea partidului a fostului cadru de nădejde a PCR, tovarășa cu coc Rovana Plumb. Responsabilă cu propaganda de partid la fabrica Miraj, Rovana Plumb a fost o apropiată a cuplului Nicușor Ceaușescu – Poliana Cristescu, dar și o mare admiratoare a Suzanei Gâdea, Lina Ciobanu și a altor semidocte din conducerea de partid și de stat. O spune chiar un fost coleg de partid, senatorul Valer Marian. Evenimentele din 1989 au frânt pe moment aripile marii speranțe a ceaușismului cu coc, dar Plumb le-a primit în continuatorul PCR, adică PSD. De remarcat că urcarea pe tronul PSD a Rovanei Plumb a fost atent supravegheată de Generalul Izmană, Gabriel Oprea, care se pare că a devenit un fel de supervizor al PSD. O umilință greu de anticipat în urmă cu ceva timp pentru totuși cel mai mare partid din România.

În acest timp, Victor Ponta, acest Tsipras de Dâmbovița cu cârje atât la propriu, dar mai ales la figurat, anunță că va continua să conducă guvernul. Nu de alta, dar nu vrea să-i „trădeze” pe cei care l-au votat. Adică, vreun milion mai puțin decât numărul celor care l-au preferat pe Klaus Iohannis. Dar Ponta continuă să se „jertfească” pentru România, deși tot mai puțini oameni îi cer acest lucru. Între două apariții la RTV, Antena 3 și… DNA, Ponta nu mai are timp nici măcar să-și mai numere dosarele, darmite să guverneze. Apropo de dosare, se pare că marea bombă abia acum va apărea. E vorba de „sifonarea” de bani europeni prin Hidro Prahova de către amicul Sebastian Ghiță. Dosar în care ar mai apărea, alături de Ponta și Ghiță, Rovana Plumb, Orlando de la Finanțe și alți ștabi PSD-iști.

Cât de „bună” a fost guvernarea Ponta pentru unii se poate vedea după explozia reflectată în conturile aceluiași Ghiță, amicul implicat în nici nu se mai știe câte dosare penale. De altfel, cu ce rămâne România după guvernarea Ponta? Cu o îndatorare publică la cotă de avarie și îmbogățirea lui Ghiță la cote inimaginabile. Mă rog și vrero trei-patru metri de autostradă. Altfel, aiureli de genul „am mărit salariile” sunt doar pentru decrepiții consumatori de Antena 3, Ghiță TV sau Manele TV, acest lucru fiind decis de Curtea Constituțională, orice guvern fiind obligat să o facă. La fel ca și cu creșterea economică bazată pe datoriile externe.

Cert este faptul că Ponta a devenit un personaj indezirabil pentru lumea civilizată, începând cu Statele Unite și terminând cu țările din UE. Acolo unde nu se poate înțelege cum o țară poate fi condusă de un individ cu n-șpe dosare penale. În consecință, semnalele trimise de aceste țări privind demisia premierului sunt tot mai numeroase. „La români până și premierul fură!”, se strigă în presa suedeză, care cere suspendarea fondurilor pentru România. Da, vocea patriotului naționale va striga că nu vor decide străinii în țara noastră. Dar când mai mulți oameni îți spun că ești beat, pleci acasă. Mai ales că acei oameni îți dau și bani. (Iar „eroisme” gen Tsipras se vede cum se termină, cu acorduri mult mai austere decât cele inițiale.) Oricum efectele se văd deja. „Acordul de finanțare financiară a României este deraiat”, o spune chiar un vicepreședinte al Comisiei Europene.

Drept urmare, România a ajuns la o răscruce de drumuri, având două opțiuni mari și late. Unu: continuăm cu cel care a făcut din minciună politică de stat, dar ne vom cam lua adio de la banii UE. (Pe care oricum nu-i prea primim sau când îi primim are grijă alde Ghiță să-i sifoneze). Adică un fel de Romexit. Doi: pleacă premierul, dar rămâne țara. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru România. Adică Pontexit. Oare ce-o fi mai bine pentru România? Și mă refer la întreaga țară, nu la banda infracțională organizată care a crescut și s-a dezvoltat la umbra mitomanului.

P.S. Pentru nostalgicii care cred că ne putem salva cu Rusia și China, două țări iubite și de Ponta. China e în pragul unui colaps economic, iar Rusia e deja în colaps.