Cum ar putea Dobra si Robu sa falimenteze fotbalul romanesc

Nu merg până acolo să-l acuz pe primarul Nicolae Robu că nu vrea să finanțeze ACS Poli și a obținut de la Oficiul Concurenței cea mai bună scuză. Chiar cred că omul ăsta e mai degrabă polist decât politician, ca să-i pun în spate nu știu ce calcule. Numai că în acest moment, cu finanțarea blocată și, mai grav, cu lipsa unei perspective, nu mai este suficient să te declari mare polist. Acum Nicolae Robu are o misiune a naibii de grea: să caute finanțare pentru perioada imediată de timp, pe de o parte, și să asigure aceleași condiții concurențiale între ACS Poli Timișoara, Concordia Chiajna, CSMS Iași, Voluntari etc. Aici nu mai este vorba de acea mentalitate condamnabilă de a-i dori moartea celui de lângă, doar că tu nu te descurci în viață. Nu, aici e vorba de oameni cu respect în lege și oameni ce consideră legea facultativă, de oameni cu cultura respectării regulilor și de tot felul de cocalari, de oameni fricoși și oameni curajoși, de fraieri și de șmecheri, la urma urmelor.

Ca atâtea legi făcute aproximativ în țara asta, și legislația sportului a fost trântită în portofoliul legislativ român să nu se zică că nu este. Când mai apărea o speță ce încurca pe vreunul cu frică de lege, făceau primarii presiuni în liga aleșilor locali PSD, PNL sau care-o mai fi ca partidul la guvernare să clarifice chestiunea. Așa a fost și cu finanțarea fotbalului. Primarii PSD și nu numai pompau la bani nu de acum, ci de când au tot câștigat alegerile. A trebuit să aibă Timișoara probleme cu Curtea de Conturi, pe un fond clar de vrajbă sportivă și politică locală, ca subiectul să pună pe unii pe gânduri. Pe unii, nu pe toți, iar Curtea de Conturi nici măcar nu a judecat uniform în auditurile făcute în toată țara, cum ar fi fost normal. Au început în controale să apare răzleț rezoluții asemănătoare cu cele din Timișoara, dar după ani de zile în care Timișoara bătea pasul pe loc chiar și în justiție.

Guvernul Grindeanu a dat o ordonanță de urgență care să-i liniștească pe primarii făurari de plăceri sportive prin comunele ilfovene și din toată țara românească. Însă cei care au redactat OUG respectiv trebuiau să respecte fie și numai formal legislația europeană, astfel că în text a apărut lămurirea respectivă, că administrația locală poate finanța cu de toate, cu condiția respectării legislației privind ajutorul de stat. Asta era adăugirea pe care nimeni trecut din greu prin viața asta administrativă nu trebuia să o bage în seamă. Până la Călin Dobra, președintele CJ Timiș, care la început de vară a cerut o părere Oficiului Concurenței. Pesedist fiind, Dobra habar n-avea că deschidea cutia lui Pandoru’ vidanjoru’, iar după dumnealui va veni și Nicolae Robu să ceară lămuriri de la aceeași instituție, că l-a mâncat în cur.

Acum, vedeți dumneavoastră, dacă vă rupeți un picior și întrebați ortopedul dacă poți bea și fuma la boala aia, de cele mai multe ori doctorul vă zice că nu e bine cu țigara și paharul de răchie, că nu-l doare gura. Așa și la Oficiul Concurenței. Puși în fața unei întrebări care nu trebuia să vină, juriștii de acolo ce să zică și ei? Că nu e voie să bei votcă și să fumezi dacă finanțezi fotbalul timișorean. Buuuuun, asta este, mergem înainte. Ce așteptări am eu de la primarul Nicolae Robu într-o astfel de situație? Să dea bani, dacă-și găsește o pereche de testicule. Să dea echipa la un investitor, dacă nu găsește perechea aia. Sau, finalmente, să facă scandal pe această temă. Mare scandal. Să se asigure că nu suntem noi proștii și ăialalți, șmecherii. Numai că și asta va fi foarte greu de făcut. Dacă chiar își va depăși reținerile să „toarne” pe altul, Nicolae Robu se va lovi de un puternic zid media. Știți care a fost reacția presei centrale după ce primarul de Timișoara a zis la Digi Sport că dezvăluie o „bombă”, cea cu interdicția finanțării publice a fotbalului? ZERO.

Căutați pe Google, să nu obosiți răsfoind Gazeta Sporturilor și Prosport, principalele ziare de sport din România. Nu veți găsi decât trimiteri la presa timișoreană, cu peripețiile lui Nicolae Robu și cam atâta. Asta ne așteaptă. Doi ani interdicția Curții de Conturi, încă doi ani Oficiul Concurenței, iar dacă s-o cârpi puțin legea să fie voie, atunci va veni Protecția Consumatorilor sau sanitar-veterinarii să-i povestească primarului Robu că nu e voie. FRF are timp. Până ce edilul liberal se va chinui să arate lumii că nu e normal ca în altă parte să se finanțeze, iar la Timișoara, nu, până ce edilul de pe Bega va stopa, la absurd vorbind, finanțările publice în tot fotbalul românesc, FRF va avea de rezolvat o problemă. Ori dă liber la cluburile de fotbal ce aparțin de primării (CSM-uri, nu ONG-uri), ori se pregătește să închidă porțile. Teoretic, că practic nu se va speria nimeni de adresele lui Dobra și Robu.