Bienala de la Flavia, prima editie. Cand arta contemporana cucereste talciocul / FOTO

Faci o tocăniță? Pui tot într-o cratiță și aprinzi aragazul. Dar cum ar fi ca de pe cutia de chibrituri să-ți zâmbească Elena Udrea sau Călin Popescu-Tăriceanu? Dacă ai fi trecut sâmbătă prin Piața Flavia ai fi putut avea parte de o astfel de experiență… artistică. Dacă ai ratat acum Bienala lui Mihăiță și Hrin, nu-i nimic. Mai vine cel puțin una.

Tot timișoreanul știe că, dacă are nevoie de ceva, orice, trebuie să dea o raită, la sfârșit de săptămână, prin Piața Flavia. Găsești aici chiar ce nici cu gândul nu gândești, dincolo de dulciuri și cosmetice „din Germania”, haine second hand, oale și farfurii, pahare și mileuri, biciclete și adidași de firmă. Sâmbătă, una dintre tarabe s-a transformat în… târg de artă. A fost Bienala de la Flavia, un proiect inedit gândit de de două ori Ovidiu: Hrin și Mihăiță. Practic, cei doi au scos în piață arta contemporană.

Ovidiu Hrin și Ovidiu Mihăiță sunt personajele principale ale unui documentar despre viața culturală din Timișoara, realizat de canalul Arte. Bienala de la Flavia va fi și ea parte a aceluiași film. Evenimentul a fost organizat în câteva zile, cu sprijinul unor artiști timișoreni care nu se formalizează la expoziții de tip galerie. Pe taraba din piața de vechituri ș-au găsit locul de la tricouri și afișe, la tablouri, viniluri sau cutii de chibrituri cu fețe de politicieni. „Noi ne-am gândit, pur și simplu, că arta nu prea are expunere. Piața Flavia, unde găsești adidași, șampon, Haribo sau lenjerie second hand, este un loc cât se poate de bun pentru a expune artă. Am vrut să le oferim doritorilor niscaiva artă, să vadă și ei cu ce se ocupă artiștii contemporani. Am decis să facem o bienală care nu costă nimic. Cu 75 de lei, cât a costat masa, am reușit să punem, la propriu, pe tarabă, arta contemporană locală”, spune Ovidiu Mihăiță, fondator al Teatrului Auăleu și al Muzeului Consumatorului Comunist. Bienala de la talcioc a avut succes. N-au fost puțini cei care s-au oprit și au și cumpărat câte ceva: fie tricouri sau căciuli cu inscripții, fie tablouri sau cutii de chibrituri cu politicieni. Dacă ați ratat taraba cu artă, nu-i bai! Mai vine una, poate chiar foarte curând. „Scopul nostru nu era neapărat să vindem. Voiam doar să arătăm că există și o piață a culturii. Mai facem, ediția a doua va fi cândva luna viitoare”, a spus, la rândul lui, graficianul Ovidiu Hrin.