Cronica unei bătălii pierdute, în care USR nu trebuia să intre

Indiscutabil, Dan Barna şi USR-PLUS sunt marii perdanţi ai alegerilor de duminică. E drept, asta şi fiindcă exista un orizont de aşteptare foarte mare. Poate mult prea mare şi nerealist, având în vedere unele gafe făcute de Barna şi USR în ultima perioadă. În fapt, principala greşeală a USR-PLUS în cazul acestor alegeri a fost chiar… participarea la ele. Am mai scris-o, nu cu mult timp în urmă, că alianţa nu trebuia să aibă candidat la prezidenţiale, ci să-l susţină pe Klaus Iohannis. De altfel, la primul anunţ privind un candidat la aceste alegeri, am crezut că e o glumă nu prea reuşită a USR-iştilor.

Nu era încă momentul divizării frontului anti-PSD, mai ales în condiţiile în care vine un an electoral decisiv, iar multă lume îşi doreşte o alianţă guvernamentală PNL-USR după parlamentarele de anul viitor. La urma urmei, acest scrutin prezidenţial avea câştigătorul cunoscut de multă vreme.

Rezultatul de la alegerile europarlamentare a produs însă o anumită beţie a grandorii în rândul liderilor USR. Un rezultat care poate a fost şi conjuctural, Cei care au votat alianţa pe 26 mai nu au fost atât pro USR, cât anti-PSD. Iar la acel moment, acel electorat a crezut că e reprezentat cel mai bine de USR, aşa cum acum s-a reorientat spre Klaus Iohannis, văzut ca adevăratul campion al luptei cu „grupul infracţional organizat” numit PSD.

Dar liderii USR au continuat să lege gafe una după alta. Iar acest lucru s-a văzut după căderea Guvernului Dăncilă, când mesajaul liderilor partidului a fost extrem de confuz, amintind de baletul lui Victor Ponta. S-a ajuns până acolo, încât USR a condiţionat votul de învestitură a Guvernului Orban. Noroc cu o intervenţia foarte clară a lui Dacian Cioloş pentru susţinerea guvernului, intervenţie care a stopat piruetele USR-iştilor. Refuzând să se înhame la greu şi să intre la guvernare, USR şi-a îndepărtat mulţi dintre potenţialii votanţi. Plus că acest refuz venea la pachet cu tot felul de calcule politicianiste Nu mai discut de extrem de obositorul mesaj cu alegerile anticipate. Nu că acestea nu ar fi de dorit, dar sunt imposibile cu actualii parlamentari.

Dar marea problemă este ce se întâmplă de acum înainte. Au învăţat cei din USR-PLUS ceva din această înfrângere? O înfrângere care ar putea să demobilizeze mult electoratul alianţei, să aducă o stare de defetism. Ori ăsta este principalul pericol. Este de aşteptat ca în interiorul USR să izbucnească tot felul de conflicte. E de aşteptat să vedem răfuieli între USR şi PLUS. Ori toate acestea vor avea consecinţe extrem de grave asupra unui electorat deja dezamăgit, cu doar câteva luni înaintea alegerilor locale.

Indirect, înfrângerea lui Dan Barna a lovit în toţi potenţialii candidaţi ai USR-PLUS la alegerile locale. Inclusiv în Dominic Fritz, dacă vorbim de Timişoara. Dincolo de mesaje mobilizatoare, gen să strângem rândurile, am pierdut o bătălie, dar nu războiul, cred că e momentul ca liderii celor două partide să se gândească la modul foarte serios la o fuziune. Acesta ar fi primul pas spre o relansare, oricum dificilă. Una peste alta, asta se întâmplă când îţi faci de lucru fără să ai nevoie de aşa ceva. În loc ca la aceste alegeri să stea cu pop-cornul în faţă şi să continue cu organizarea în teritoriu, cei din USR s-au împuşcat singuri în picior. Şi au dovedit încă o dată ce scurt e drumul de la extaz la agonie.

P.S. Şi totuşi… Dacă a ajuns PSD să exulte pentru că a obţinut 22,3% la aceste alegeri, lucrurile nu sunt chiar aşa negre cum le prezintă unii.