Noul ansamblu imobiliar de lângă primărie, faza dezbaterii a treia. Turnul de 47 de metri dispare, dar disputele rămân

Epopeea noului ansamblu imobiliar care ar trebui să se ridice lângă sediul Primăriei Timişoara a continuat, miercuri, cu o a treia dezbatere publică, după ce proiectul Planului Urbanistic Zonal a fost din nou retras de la votul consiliului local. Participarea a fost numeroasă, dar fiecare dintre intervenienţi a ridicat probleme diferite, implicaţiile acestui proiect fiind numeroase, iar disputele vor continua şi în perioada următoare.

În absenţa primarului Nicolae Robu, dezbaterea publică a durat ore bune, iar numărul celor care au avut ceva de spus a fost extrem de mare. Arhitectul Claudiu Ionescu, care a creat proiectul, dar şi arhitectul-şef al Timişoarei, Sorin Ciurariu, au avut destul de lucru, mai ales că o parte dintre intervenienţi păreau că veniseră la discuţii fără a-şi fi făcut temele şi a cunoaşte în detaliu propunerea de proiect. Una dintre componentele incluse iniţial în proiect, un turn de 47 de metri nu mai există în actuala versiune, după ce ulterior propunerii iniţiale acest turn fusese deja „scăzut” la jumătate din înălţime. Complexul nu mai are acum acel turn, nu este integral beton şi sticlă, include chiar şi o statuie dedicată Grupului Sigma, funcţional în anii 1970 şi care a avut influenţe pozitive asupra învăţământului de artă.

„Nu cred că ați putut vedea pe vreuna dintre planșe că se va face totul din sticlă și betoane. De asemenea, îi aducem un extraordinar omagiu Grupului Sigma care a activat aici, care este elogiat prin realizarea unei sculpturi la nivel urban. Chiar dacă n-a fost prima mea propunere acest turn informațional, a fost o opțiune din partea beneficiarului de a le oferi acestora posibilitatea de a și-l realiza și de aceea a existat în prima variantă și un turn, care putea să ajungă la înălțimea de 47 de metri. Informația cum că ar fi fost mai înalt decât turnul Catedralei este falsă. S-a renunțat la acest obiect strict pentru faptul că inclusiv cei de la Grupul Sigma au înțeles că poate nu e încă momentul să-l facă. Atât în propunerea inițială, cât și în cea finală nu există acest turn, s-a optat pentru reducerea acestei înălțimi la maxim 26 metri în respective zonă. Din discuțiile cu ei, se pare că și-ar dori să facă una dintre sculpturile lor celebre, și anume acea piramidă”, a declarat Ionescu.

Actuala variantă a PUZ-ului e una rezultată după discuţii de peste doi ani, a spus şi Sorin Ciurariu. Conform arhitectului-şef, acest PUZ „reprezintă un efort remarcabil de a înlocui ceva cu altceva. Ca și propunere, vine către timișoreni cu o interpretare contemporană a unei intervenții, este un demers care nu are în clipa de față niciun motiv să nu fie prezentat”.

La discuţiile purtate a luat parte şi cel care ar urma să candideze la postul de primar al Timişoarei din partea USR, Dominic Samuel Fritz, iar întrebările sale au încercat să afle ce se va întâmpla cu magazinele aflate în zona centrală a oraşului, odată cu deschiderea acestei noi zone comerciale. De asemenea, el a cerut de la autorităţi informaţii legate de transportul public în zona centrală, una de altfel, destul de accesibilă şi în prezent pentru acest mijloc de deplasare.

„Toţi cei prezenți în sală vrem să se dezvolte zona, nu cred că cineva are vreo problemă cu arhitectura nouă. Mi se pare interesant că cei care critică proiectul sunt făcuți mincinoși, că sunt în campanie, manipulatori. Primăria Timișoara este interesată de opinia publică sau este doar un exercițiu această dezbatere publică, pentru că legea o cere? Haideți să luăm participarea publică în serios. Doresc să știu ce studii s-au făcut, ce efecte vor fi pentru comercianții din Piața Operei dacă construim un mini-mall în centru? Ce propuneri are Primăria Timișoara pentru transportul în comun, pentru că nu cred că toată lumea va veni cu mașina”, a spus Fritz.

Discuţiile purtate s-au mai referit la faptul că clădirea unde a funcţionat Liceul de Arte şi fostul sediu al Inspectoratului Şcolar Judeţean ar oferi autenticitate oraşului. Totuşi, arhitectul Claudiu Ionescu a subliniat că acele clădiri nu dispar, ci vor fi incluse în proiect.

Reprezentantul Mitropoliei Banatului, a cărui sediu se află vizavi de parcela unde va exista noua zonă, a vorbit despre modul în care clădirile ar afecta acest sediu, aceasta prin prisma pânzei freatice. Timotei Anişorac a spus că în curtea Mitropoliei s-au făcut teste, dar că vrea să vadă şi studii similare făcute de antreprenor. Studii care există şi sunt prezentate în documentaţia proiectului, a mai spus arhitectul Ionescu, care arată că se pot face săpături până la opt metri.