Problema nu este că Robu schimbă şefii de deconcentrate. Problema e… cu cine îi schimbă

Mare agitaţie şi multe vociferări după ce preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, a anunţat, la finalul săptămânii trecute, că-i va schimba pe toţi directorii de servicii deconcentrate. E adevărat, e destul de impropriu spus că Robu îi va schimba personal, atâta timp cât nu are nicio pârghie legală în acest sens. În schimb o pot face colegi de-ai săi de partid plantaţi prin tot felul de funcţii guvernamentale.

E adevărat şi faptul că, în luna decembrie a anului trecut, când DeBanat a publicat o listă cu „meritocraţii” liberali pe care tandemul Nicolae Robu – Alin Popviciu urma să-i pună în diverse funcţii, liderul PNL Timiş a urlat din toţi bojocii că totul e un fals. De unde şi calificativul de „răcnete” primit de la cunoscutul ziarist Cristian Tudor Popescu. Iată însă că, până acum, unul câte unul, cei de pe listă au fost numiţi în funcţii. Iar Robu nu se mai ascunde după cireş, recunoscând acum ceea ce dezminţea vehement la acea vreme.

Şi hadeţi să fimi cinstiţi, toate partile care au ajuns la putere, de-a lungul timpului, şi-au numit oameni în aceste instituţii. Când veneau PSD-iştii la putere, liberalii se plângeau că sunt înlocuiţi „meritocraţii” lor, iar acum PSD-iştii fac exact acelaşi lucru. E o cutumă împământenită. Mai mult, toate partidele care ajung la putere, îşi consumă energie şi timp cu schimbarea vechilor oameni şi găsirea unor portiţe legale în acest sens. Tocmai de aceea legea ar trebui schimbată, astfel încât cei ajunşi la putere să-şi poată numi oamenii cât mai uşor. Fiindcă aşa-zisele concursuri sunt o bătaie de joc şi o extrem de mare ipocrizie. Poate chiar ar trebui ca, la fiecare ciclu de alegeri parlamentare, în afara listelor cu candidaţi, fiecare partid să prezinte liste şi cu oameni pe care îi propun pentru diverse instituţii deconcentrate: x la ITM, y la Şomaj, z la Mediu etc. Astfel, oamenii vor şti la ce să se aştepte, dacă vine un anumit partid la putere. Evident, asta nu înseamnă să renunţi la unii specialişti, dacă aceştia există.

Prin urmare, marea problemă nu ar fi schimbarea unor oameni puşi politic cu alţii numiţi la fel de politic. Problema este să nu schimbi, cum s-a întâmplat în nenumărate cazuri la nivel cental, proştii PSD cu proştii PNL.

Ori la Nicolae Robu singurul criteriu care contează la aceste numiri este loialitatea faţă de propria persoană, nici măcar pentru partid. Atât şi nimic mai mult. Meritocraţie, expertiză, pricepere? Nici vorbă. Nu mai discut de faptul că primele „victime” sunt directorii care l-au deranjat pe Robu pe „persoană fizică”. Iar ultima preocupare a acestuia este să propună oameni care să fie măcar la fel de competenţi precum cei schimbaţi. Ori acest lucru înseamnă o crasă iresponsabilitate, care se va răsfrânge şi asupra PNL.

Astfel s-a ajuns la situaţii bizare ca, de exemplu, un personaj precum Cosmin Buboi, cu bacalaureat luat la 38 de ani, să fie pus în fruntea unei instituţii (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier) de unde să-şi controleze propria afacere: o firmă de tansporturi. E aberant, e incompatbilitate. Ce l-a recomandat pe Buboi? Slugărnicia faţă de Robu.

Ca atare, preşedintele PNL Timiş se comportă exact ca un baron PSD-ist din Moldova, când e vorba de numiri. Iar Timişul devine un fel de moşie personală a lui Robu, moşie pe care îşi exercită într-un mod absolut discreţionar norocul de-a fi liderul unui partid aflat la putere. Fiindcă poate!

Şi ar mai fi o discuţie cu aceste numiri. De exemplu, Robu şi-a numit propriul om la Garda de Mediu, o instituţie care a amendat de mai multe ori Primăria Timişoara pentru mizeria din oraş. Şi nu avea cum să nu fie mizerie şi şobolani pe străzi, atât timp cât municipalitatea n-a avut o perioadă de aproape un an contract pentru salubrizarea străzilor. Noul numit va mai avea curajul să controleze primăria, chiar dacă oraşul se va transforma într-o groapă de gunoi? Evident că nu. La fel ca alte instituţii de control. În această zonă se intră într-un cerc vicios, greu de spart. Dacă aş fi naiv aş spune că, la instituţii de control să fie numiţi doar profesionişti, fără legătură de partid. Ar fi ideal! Dar într-o ţară în care şi membrii Curţii Constituţionale sunt nişte politruci slugarnici faţă de partidele care i-a propus, evident că vorbim de o utopie.