Ce timişoreni îl vor vota pe Nicolae Robu şi care vor fi împotriva lui. Cine îi vor da un vot indirect, deşi nu vor asta

Gata, s-a terminat şi campania electorală! Una atipică, desfăşurată în vreme de pandemie, dar nu voi face niciun comentariu asupra ei. Multe convingeri s-au sedimentat, iar unii ar spune că „les jeux sont faits” din acest moment. Nu este deloc aşa. Ziua votului este extrem de importantă şi contează extrem de mult mobilizarea partidelor şi a candidaţilor în această zi. Şi mai contează un lucru asupra căruia o să revin.

La Timişoara au intrat în cursa pentru scaunul de primar 15 candidaţi, dintre care doi sunt independenţi. Unii dintre aceştia cred în şansa lor, alţii vor să optimizeze scorul partidului din care fac parte, iar nu puţini sunt dintre cei care candidează doar ca să se afle în treabă. Dar e democraţie, iar spiritul olimpic spune că important e să participi, neprecizând nimic de ridicolul în care se bagă unii.  De subliniat un lucru care este încă neştiut de unii timişoreni şi anume că se votează doar într-un singur tur, graţie unei înţelegeri tacite între PSD şi PNL.

Şi trec acum la votul din Timişoara. Pe timişorenii care vor vota mâine i-aş grupa în trei mari categorii. Şi nu din punct de vedere al vârstei, studiilor, ocupaţiei etc., ci prin raportare faţă de actualul primar, Nicolae Robu.

Avem astfel o mare categorie de timişoreni care va vota mâine cu Robu. Cei care fac parte din ea sunt evident mulţumiţi de prestaţia primarului din primele două mandate. Şi asta din mai multe motive, astfel că o să-i împart în mai multe subcategorii.

Prima ar fi cei care spun că Robu „a mai făcut câte ceva”, Şi au dreptate. Astfel, în opt ani a realizat un pasaj, a lărgit două şi a semnat actele pentru un al patrulea, o investiţie privată. Din acest punct de vedere Timişoara în mod cert stă mai bine decât Fălticeniul! Apoi a lărgit şi refăcut mai multe drumuri, unele fiind chiar „aprofundate”. Respectiv, la câteva zile după ce s-a asfaltat o stradă, s-a spart din nou, fiindcă nu s-a introdus cine ştie ce cablu. Să mai amintesc de strada Lidia, care a fost spartă în urmă cu ceva ani, apoi asfaltată, iar acum din nou spartă? Ceea ce denotă o coordonare şi un profesionalism de mare excepţie la nivelul Direcţiei Tehnice din primărie, condusă de legendarul Culiţă Chiş, om pe care primarul şi l-ar fi dorit multiplicat.

S-au mai făcut, de exemplu, câteva parcări printre blocuri. E drept, nu ca la Cluj, digitalizate, supraetajate şi cu tot felul de facilităţi. Robu a ales modelul vintage, respectiv parcări de anii 60-70, adică un beton/asfalt turnat şi câteva linii trase cu var. Din păcate, lipsesc bătătoarele de covoare, cu care se împuşcau doi iepuri. Adică folosite pe post de poartă de fotbal, aceste parcări puteau ţine loc şi de terenuri de sport, că tot au fost promise de atâta timp şi lipsesc.

Alţi timişoreni l-ar vota pe Robu pentru că sunt convinşi că al treilea mandat ar fi mai cu noroc şi, poate, va face măcar o jumătate din ce a promis în primul mandat.

Îl vor vota pe Robu cei conservatori şi cu mentalităţi din perioada comunistă, mentalităţi care-i fac să voteze întotdeauna doar cu cei care sunt la putere.

Îl vor vota şi mulţi foşti şi actuali PSD-işti, care văd în Robu adevăratul continuator al valorilor USL-iste.

Vor pune ştampila pe Robu şi „marii patrioţi” ai Timişoarei care se vor opune astfel cu votul lor ocupării oraşului de un străin şi „grupurile de interese” din spatele lui.

Îl vor vota şi nostalgicii după lecturile cu baronul Munchhausen din copilărie şi adolescenţă, fiindcă acum îl au în carne şi oase. Nu mai discut de toţi cei cărora le plac fanfaronii şi clovnii.

Îl vor vota cei care nu sunt deranjaţi deloc atunci când prieteni din alte oraşe îi întreabă râzând ce le mai face primarul. De asemenea, cei care se mândresc că primarul lor e mai bun ca Messi şi Ronaldo la un loca, marcând Z.E.C.E. goluri pe meci. Apropos, de ce atunci când Emil Boc vorbeşte de metro la Cluj, toată lumea îl ia în serios, iar când Robu vorbeşte de acelaşi obiectiv în Timişoara, toată lumea se prăpădeşte de râs?

În Timişoara există şi destui interlopi, care au familii şi prieteni. Cu toţii îl vor vota pe Robu, fiindcă le-a permis să-şi extindă influenţa şi în cadrul primăriei.

Îl vor vota şi toţi incompetenţii şi fufele din oraş, fiindcă ştiu că doar aşa pot să promoveze în administraţie.

Îl vor vota cei care încă mai tânjesc la o fântână cântăreaţă cu mult sclipici pe ea.

În fine îl vor vota cei bucuroşi că drujba e la putere în Timişoara, că a dispărut Casa Muhle, că nu mai avem sport şi fotbal. Şi aş tot putea continua cu votanţii lui Robu, dovadă că sunt foarte mulţi.

A doua categorie o reprezintă cei cărora nu le place Robu şi nici nu sunt de acord cu cele de mai sus. Dar vor perpetua toate acestea fiindcă vor să voteze 13 din restul de 14 candidaţi. Repet, un singur tur, un singur glonţ. Ai ratat, aştepţi alţi patru ani. Indirect, voturile acestor alegători merg la Robu şi la „realizările” sale.

În fine, există o a treia categorie care va vota pentru un nou început în Timişoara, pentru o nouă „revoluţie”, pentru a ieşi din băltire. Asta înseamnă al 15-lea candidat. (Timişorenii sunt suficient de inteligenţi ca să ştie cine e, astfel încât nu-i dau numele.) Acesta va fi votat, în primul rând, de elita intelectuală şi universitară a Timişoarei. Va fi votat de acei timişoreni care nu se mai mulţumesc cu „merge şi aşa”. Mulţi dintre ei au fost în decembrie 89 pe străzile Timişoarei şi ştiu că acum e momentul pentru o mare schimbare. Pe ultima sută de metri, acestei a treia categorii li se pot alătura şi mulţi dintre cei pe care i-am pus la a doua categorie. Iar dacă aceştia conştientizează acest lucru, chiar se poate spune că „les jeux sont faits.”.