Piparca electorală. Sau cum ipocrizia îngroapă România

A trecut o săptămână din campania electorală pentru alegerile din 6 decembrie. Alegeri pe care unii protagonişti au încercat, chiar şi în această săptămână, să le împingă spre primăvară, vară sau cine mai ştie când. Dată fiind situaţia actuală avem de-a face cu o campanie total atipică: fără mitinguri electorale, fără adunări şi, mai ales, fără paranghelii cu mici şi bere, aşa cum ne-am obişnuit de 30 de ani.

Şi nu doar din acest punct de vedere această campanie este atipică, ci şi din acela al mesajelor. Diversele proiecte electorale s-au pierdut în faţa discursului privind gestionarea pandemiei. Mai toate partidele, cu excepţia PNL, fireşte, pe diverse tonalităţi, fac un adevărat concurs în a-şi arăta muşchii şi a se lăuda cât de bine şi rapid ar fi gestionat ele criza. Şi cât de ageamii sunt Klaus Iohannis şi Ludovic Orban în a ne scăpa de pandemie. În paranteză fie spus, nu Iohannis şi Orban gestionează situaţia în Franţa, Marea Britanie, Italia sau Spania, acolo unde lucrurile sunt chiar mai grave. Fără a scuza actualul guvern, care a făcut destule gafe, în primul rând fiind prea  timid în a lua decizii mai dure, dar o astfel de criză mondială n-a mai avut loc din urmă cu un secol, de la gripa spaniolă. Astfel că nu prea există repere în gestionarea ei.

Şi apropos de ipocrizie, printre cei care cer mai tare amânarea alegerilor din cauza situaţiei medicale sunt Tăriceanu şi Victor Ponta, adică cei doi care au avut clar mesaje de nişă, targetând votul covidioţilor. Ori după ce au fost tot timpul împotriva oricăror măsuri de prevenire a pandemiei, pe motiv că nu există sau, cel mult, e o răceală uşoară, acum să spui că nu se pot face alegeri, fiindcă ceea ce nu există a bulversat sistemul medical, e o chestiune de politicianism mai ieftin decât o legătură de pătrunjel. Dintr-o piaţă deschisă.

Şi am făcut legătura cu cel mai intens mediatizat subiect electoral al ultimelor zile: suspendarea activităţii din pieţele ÎNCHISE. Subliniez acest lucru, fiindcă zgomotul este atât de mare încât multă lume – care nu umblă la piaţă – crede că e vorba de toate pieţele. Din start, sunt de acord că măsura autorităţilor este total bizară, cel puţin din punct de vedere electoral. Am văzut şi aici însă nişte teorii conspiraţioniste, potrivit cărora măsura ar fi fost dictată de Raed Arafat, la comanda PSD, pentru a duce în cap PNL-ul.

Trecând peste acestea, e clar că se puteau face nişte reguli şi proceduri pentru ca şi pieţele închise să funcţioneze. Fiindcă au dreptate şi cei care fac paralela  cu hipermarketurile care funcţionează în această perioadă. Guvernanţii spun că acestea au proceduri. Dar cine îi opreşte să nu facă şi în cazul pieţelor? Comoditatea, neştiinţa, fiindcă avem de-a face totuşi cu bugetari? Să fie scoşi din birouri administratorii de pieţe şi să-şi facă treaba. Pe de altă parte, dacă şi numai dacă, într-adevăr epidemiologii au constatat că în aceste pieţe virusul se propagă mai puternic decât în alte locuri, atunci Guvernul chiar trebuie salutat. Şi asta fiindcă a pus mai presus sănătatea românilor decât calculele electorale, fiindcă foarte clar că aici se pierd procente. În principal din cauza tărăboiului care se face.

Evident, PSD şi celelalte partide nu puteau să nu profite de această pleaşcă electorală şi au început războiul ipocriziei şi populismului, transpus chiar într-o lege care e clar că n-are cum să fie promulgată în actuala legislatură. Dar românii trebuie să vadă cine se „bate” pentru ei! Şi apoi să vezi lacrimi de crocodil pe seama „sărmanului ţăran român” care nu mai poate să-şi vândă marfa în „tradiţionalele pieţe” şi cum e distrusă producţia naţională de pipărci şi crumpi de străinii haini din hipermaketuri. Care pieţe tradiţionale? Cele închise cu termopan?

Cât e Timişoara de mare, are o singură piaţă închisă plus câteva hale de lapte şi carne în alte pieţe. Câţi ţărani producători vindeau aici? Tarabele din pieţele închise sunt antamate, în general, de “producătorii autohtoni” de kiwi, banane, portocale sau mango, dar şi de mere din Polonia, usturoi din China, cartofi din Germania şi ardei din Turcia. Prea puţini sunt producătorii în aceste pieţe închise. Dacă chiar vrei să vezi adevăraţi producători, sigur îi găseşti doar prin pieţele volante. Cine crede altfel, a văzut pieţe doar la televizor. Ca atare, micii producători pe umerii cărora plâng Ciolacu, Ponta şi Tăriceanu nu suferă foarte mult din această măsură, fiindcă li s-a luat ceea ce nu aveau: tarabe în pieţe închise. Dar cum în politică se lucrează mai degrabă cu percepţii şi mai puţin cu adevăruri, sigur că percepţia în cazul de faţă, din cauza zgomotului produs, e una total nefavorabilă PNL.

Sigur că e foarte neplăcut să cumperi şi mai ales să vinzi în timp de iarnă. Dar aşa a fost aproape dintotdeauna. Dacă ne referim la Timişoara, fiindcă nu ştiu cum e prin alte părţi, problema ar fi alta. Cum de există doar o singură piaţă închisă în oraş? Şi asta făcută în urmă cu opt ani, nu în timpul celei mai glorioase administraţii din istoria oraşului. Altfel, repet, demersul Guvernului, cel puţin din punct de vedere electoral, e deplorabil, însă reacţia opoziţiei e de o ipocrizie colosală. Că doar “şi minciuna-i vorbă!”.