CNCAV: Clarificări privind presupusele efecte ale vaccinurilor anti-Covid asupra ADN-ului uman

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) transmite „clarificări privind presupusele efecte ale vaccinurilor împotriva COVID-19 asupra ADN-ului uman”.

Precizările CNCAV vin, după ce „Dr. Christiane Northrup, un medic obstetrician din SUA a declarat în cadrul unui interviu că vaccinurile împotriva COVID-19 pe bază de ARN mesager pot altera ADN-ul uman. Mai mult, vaccinurile bazate pe ARN mesager ar transforma oamenii în himere monitorizate prin tehnologia 5G de către Fundația Bill & Melinda Gates în scopul colectării de criptomonede”.

Reprezentanții CNCAV aduc câteva clarificări de natură științifică, urmate de recomandări privind surse suplimentare de informare.

„ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viață cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide și carbohidrați. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găsește în citoplasma celulară – în afara nucleului – și are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informații cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu. Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespnzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike. Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19. Practic, ARN-ul mesager reprezintă ”manualul” după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2”, transmit reprezentanții acestui organism interministerial.

Conform CNCAV, „în Uniunea Europeană, niciun vaccin nu poate fi comercializat înainte de încheierea studiilor clinice care să ateste că este sigur și eficace și că îndeplinește condițiile prevăzute de normele și legile în vigoare”.

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a anunțat că prima tranșă de doze de vaccin anti-Covid, BNT162b2, produs de BioNTech și Pfizer, va fi alocată pentru vaccinarea personalului medical din cele 10 unități medicale de fază I. Printre cele zece spitale la care va ajunge o parte din prima tranșă a vaccinului se numără și Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Timișoara. Președintele Comitetului Național de coordonare a activităților de vaccinare împotriva COVID-19, medic colonel dr. Valeriu Gheorghiță, a estimat sosirea primei tranșe simbolice de 10.000 de doze de vaccin anti-Covid în România în data de 26 decembrie. După ce vor sosi cele 10.000 de doze de vaccin, prin care vor fi imunizate 5.000 de persoane, ulterior vor ajunge în ţară, în fiecare lună, eşalonat, doze de vaccin. În luna ianuarie, România va primi alte 600.000 de doze.