Primaria Timisoara, sub blestemul romanesc „las’ ca merge si-asa!“

Fapt: Pasajul Michelangelo trebuia finalizat în luna octombrie anul trecut. Apoi ni s-a promis ca termen Crăciunul, apoi Paștele, dar nimic. Vin imediat Rusaliile și probabil tot nu va fi gata. A trecut mai bine de o jumătate de an de la termenul la care ar fi trebuit să ne plimbăm cu mașinile prin pasaj și n-avem parte decât de noi și noi promisiuni. Primarul Nicolae Robu a motivat aceste termene depășite prin vremea nefavorabilă. Să fim serioși, vremea n-a fost nici mai rea, nici mai bună decât clima normală a Timișoarei. În schimb, edilul n-a scos un cuvânt că, din start, au fost unele probleme, licitația fiind atribuită unei asocieri al cărei lider e o firmă care, la acea oră, era în colaps financiar. Nici măcar banii în avans pe care i-a dat municipalitatea n-au avut darul să miște lucrarea.

Fapt: Din toamna anului trecut trebuia să avem tramvaie reabilitate pe liniile din oraș. Din nou, ni s-a promis că „minunea” se va produce de Crăciun, apoi de Paște, dar nimic nou. Acum așteptăm încrezători Paștele Cailor, doar-doar vor veni și primele două garnituri reabilitate. Trebuie spus aici că prețul nu este deloc mic, pentru fiecare garnitură fiind virată o sumă de aproximativ 500.000 de euro. Amintesc că și aici, înainte de licitație, se știa câștigătorul, respectiv firma unui om de afaceri bun prieten cu fostul ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, aflat acum la pușcărie. Și omul de afaceri respectiv face mai nou naveta între arest și casă, după ce a vrut, în timpul aceluiași Fenechiu, să achiziționeze CFR Marfă, societate pe care tot el aproape a falimentat-o.

Fapt: Sala Polivalentă a Politehnicii, preluată de primărie, trebuia să fie gata din vara anului trecut. E drept, licitația fost organizată de Politehnica, fiind adjudecată de firma în insolvență având vreo doi-trei angajați a unui om de afaceri cu probleme penale. Cu toate că nu se mișca nimic acolo, contractul n-a fost reziliat. Din nou, pentru ca sala să fie finalizată pentru Campionatul European feminin de baschet, primăria a pompat o mulțime bani în avans. Competiția nu se va mai ține acolo, iar termenul de finalizare a lucrării rămâne o enigmă.

Fapt: „Marea asfaltare” din Ciarda Roșie trebuia finalizată prin septembrie anul trecut. Poate vine luna septembrie anul acesta și tot nu va fi gata. Fapt: Renovarea Liceului Lenau trebuia finalizată prin toamnă, lucrările s-au stopat. Fapte: mai sunt destule lucrări de mai mică sau mare anvergură care trebuiau finalizate până la această oră, de la str Musicescu (un tronson al ei), până la tot felul de străduțe mai mici sau trotuare.

Destul de relaxat, primarul Nicolae Robu ne spune că e foarte normal în România ca lucrările să nu se facă la timp. Are și nu are dreptate, fiindcă s-au văzut destule lucrări executate la termen. Dar chiar dacă ar avea dreptate, oare n-ar trebui să demonstreze că în Timișoara lucrurile pot să meargă mai bine decât în restul României? Dacă nu Timișoara, atunci cine ar trebui să fie un reper al „lucrului bine făcut”, clamat în ultima campanie electorală? Ne mulțumim să spunem că nici în Caracal și nici măcar în Dorohoi lucrurile nu merg mai bine. Dincolo de vreme și alte aspecte invocate, primarul Robu trebuie să admită că există probleme la licitațiile organizate de subalternii săi. La unele dintre ele, firmele câștigătoare au avut punctaje mai mari tocmai fiindcă au fixat un termen mai scurt. Ca să nu mai spun că, la cele finanțate prin proiecte europene, se pot pierde banii. Mai sunt invocate probleme cu proiectele, dar aceleași firme de proiectare vor fi acceptate și în continuare. Și, ca un făcut, nu de puține ori, lucrări importante sunt adjudecate de firme cu probleme. Un ultim exemplu este e licitație pentru o lucrare în Calea Buziașului, adjudecată de o firmă care până acum era abonată la conducta cu bani a CJ Timiș. Patronul având multe probleme penale, n-a mai găsit de lucru nici măcar la CJ. A găsit, în schimb, la Primăria Timișora. Când va finalizată lucrarea? Dumnezeu cu mila, în orice caz nu la termen!

N-am auzit nici de sancțiuni date pentru întârzieri, nici de penalizări sau devize micșorate. Ba au fost cazuri în care acestea au fost umflate, fără niciun folos în privința accelerării lucrărilor. Poate ar trebui făcută și o „listă neagră” a firmelor care își bat joc de lucrările publice, pentru a nu mai primi contracte de la municipalitate. În schimb, ne mulțumim cu această resemnare mioritică, a lucrului întârziat și prost făcut. „Las’ că merge și-așa!”, e o vorbă veche românească. Oare n-ar trebui ca odată și odată s-o scoatem din vocabularul uzual, măcar al timișorenilor, dacă al românilor nu se poate?