Arhitectii timisoreni si dubla lor masura: palate cu turnulete da, parcari si pasaje noi ba

Prin vocea președintelui Vlad Gaivoronschi, Ordinul Arhitecților din România, filiala Timiș, își arată marea mâhnire, chiar revolta, că primarul Nicolae Robu nu a consultat respectiva asociație pe marginea proiectelor pe care le derulează municipalitatea. Și au fost date câteva exemple: lărgirea pasajului Jiul și a străzii Popa Șapcă, construirea unui nou pod peste Bega, extinderea mallului, demolarea fostului liceu de arte, parcare în zona IC Brătianu etc., etc. Arhitecții sunt îngroziți că prin aceste lucrări se ajunge la o tendință „de ștergere a urmelor tipic central europene din peisajul urbanistic timișorean, completată de acceptarea unanimă, fără dezbateri, a unor proiecte urbanistice nespecific europene”.

Departe de a-i aduce elogii primarului, mă întreb ce este ne-european în încercarea de-a decongestiona traficul prin lărgirea unor pasaje sau construirea unui nou pod peste Bega. Dimpotrivă, Robu ar putea fi acuzat că a promis aceste lucruri care sunt departe de-a fi realizate. Fiind promise și răspromise, evident că și arhitecții aveau știre de ele, multe intrând în dezbatere publică. Nu-i mai puțin adevărat că Robu are uneori și idei năstrușnice, care ar trebui amendate imediat, dar acestea nu prea se regăsesc pe lista OAR. Eventual, ar fi o discuție pe marginea închiderii Inelului 1 printr-un subpasaj prin Piața Operei.

Dincolo de aceste aspecte, într-un oraș civilizat, și Timișoara aspiră la acest „titlu” neomolgat, o colaborare între arhitecți și municipalitate este binevenită. Dincolo și de un aparent război personal între Robu și Gaivoronschi. Cu o simplă observație. Aceiași arhitecți, dacă vor să demonstreze că sunt bine intenționați, ar trebui să-și toarne inițial puțină cenușă în cap. Măcar simbolic, deși unii timișoreni ar vrea câteva vagoane. Și să-și ceară scuze pentru schimonosirea feței Timișoarei cu largul concurs al unora dintre ei. Fiindcă e greu de înțeles ce este „tipic central european” în palatele cu turnulețe care au transformat Timișoara într-o Strehaia a Vestului României. Or, nu i-am auzit pe vremuri pe șefii OAR să fie la fel de vocali vizavi de acest aspect. Evident că nu toți au lucrat pentru banii țiganilor, dar chiar niciunul să nu sesizeze că nu e bine ce se întâmplă?

Cum n-au comentat nici măcar atunci când s-a ridicat hidoșenia aceea de „acvariu” din Piața Operei, operă a fostului șef al OAR, filiala Timiș, Adrian Ionașiu. Probabil că nu am un simț estetic foarte dezvoltat și acea kitsch-oasă construcție o fi fost un adevărat monument de artă, perfect integrat în „stilul central european”. Dar atunci de ce nu au făcut scandal când a fost demolată „mândrețe” de construcție? Fiindcă, dincolo de aspectul ei, pe urma afacerii „acvariul”, Timișoara a pierdut și foarte mulți bani.

Cineva mai malițios ar putea spune că spiritul civic al arhitecților timișoreni a intrat în erecție în momentul în care Robu n-a mai dat autorizații pentru palate cu turnulețe. Spirit aflat în „adormire” în perioada fostului primar Gheorghe Ciuhandu, când se dădeau autorizații pe bandă rulantă pentru pagodele „specific central europene”. Astfel că unii dintre ei și-au pierdut obiectul muncii acum. Nemaivând ce să facă, au intrat pe tărâmul civic. Și iar o chestie punctuală. Repet, nu am un simț estetic foarte dezvoltat, dar mi se pare și mie că Incuboxx aduce mai degrabă cu un depozit de materiale de construcții, decât a centru de birouri cu „specific central european”. Cu treptele Catedralei nu insist, fiindcă am înțeles că proiectul a fost excelent, dar l-au omorât pietrarii.