Stefan Dragulescu, politician traseist si etern rector, va fi cetatean de onoare al Timisoarei

Pe 3 august, în plenul festiv al CL Timișoara vor fi acordate trei titluri de cetățean de onoare. Unul dintre acestea îi va reveni medicului Ștefan Drăgulescu, un personaj controversat, rector, senator și… „traseist” politic. Proiectul de hotărâre nu a fost publicat pe site-ul PMT, așa că motivația decernării acestui titlu este încă necunoscută.

Din 3 august, Timișora va avea trei noi cetățeni de onoare: Coleta de Sabata, prima femeie rector a Universității Politehnica, Ștefan Drăgulescu și, post-mortem, Ioan M. Anton, fost rector al Institutului Politehnic Timișoara. Dacă în cazurile Coletei de Sabata și al lui Ioan M. Anton proiectele de hotărâre cu motivațiile care au dus la decernarea acestor titluri au fost publicate pe site-ul primăriei, în cazul lui Ștefan Drăgulescu, municipalitatea păstrează misterul. Cel puțin momentan.

Drăgulescu este, în prezent, membru PNȚCD, partid în care a revenit în 2014, după o pauză de 14 ani. Fostul rector al UMF a declarat, în aprilie 2014, că a redevenit țărănist pentru că vrea să ajute la revigorarea acestei formațiuni politice. În noiembrie 2000, senatorul Drăgulescu demisiona din PNȚCD, partid din care urma oricum să fie suspendat. El susținea, la vremea respectivă, că va vota listele PNL, după ce intenția sa de a candida din nou pe listele CDR 2000 fusese respinsă. S-a înscris apoi, pentru o scurtă perioadă în PC și ulterior a devenit membru PDL, fiind ales, în 2008, deputat din partea acestui partid. După ce n-a fost lăsat sa candideze pentru încă un mandat în 2012, fostul rector al UMF a renunțat și la „portocalii”.

Dincolo de „traseismul” politic, Drăgulescu a fost primul politician care a ținut cu dinții de funcția didactică. Rector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, el a desemnat ministru al Sănătății, a susținut că a avut un mandat incomplet la UMF, așa că a candidat pentru încă unul. Ales în funcție la începutul anului 2004 Ministerul Educației a refuzat să-l valideze, pe motiv că nu avea drept să candideze, astfel că s-a ajuns în instanță. Ștefan Drăgulescu a avut, în 2006, câștig de cauză inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. El a reușit să bată în instanță și ANI, care îl acuza de incompatibilitate. Au fost patru rectori-parlamentari în aceeași situație: Ștefan Drăgulescu și Florian Popa, de la universitățile de medicină din Timișoara și București, respectiv Nicolae Robu și Ecaterina Andronescu, de la universitățile politehnice din Timișoara și București. În prima fază, doar „mediciniștii” au câștigat procesele cu Agenția Națională de Integritate. Ulterior, atât Robu, care era deja primar al Timișoarei, cât și Andronescu au avut parte de soluții similare.