Armata Roșie nu se mai oprește pe Elba

Când Armata Roșie intra în Germania nazistă și băga carne de rus pe tun pentru a ajunge ea prima la Berlin nici nu mai conta dacă în culise se încearcă negocieri între aliați și unii mai cerebrali din ofițerimea germană. Nu mai conta altceva decât drumul spre Berlin, știind că din partea cealaltă vin alții, iar o linie desenată atunci între aliați va deveni o nouă linie a frontului pe multe decenii de atunci încolo. Dar dacă din sensul celălalt nu veneau americanii? Oare unde se opreau rușii și cum arăta astăzi civilizația occidentală? Și dacă s-au oprit atunci, de ce s-ar opri acum?

Pentru PSD obiectivul a fost întotdeauna distrugerea luptei anticorupție. Să-și poată reface acel sistem corupt bazat pe oferirea și primirea de favoruri din resursele statului, cei de la PSD trebuiau să se asigure că procurorii nu vor mai ancheta de acum încolo toate mișcările lor premeditate sau venite dintr-o rutină infracțională. Au vrut să o facă în regim blitz-krieg, dar au fost opriți de Stradă în februarie 2017. A urmat un război de uzură pe care și-l permiteau din simplul motiv că dinspre vest nu mai veneau americanii, ci doar o Uniune Europeană lipsită de putirința prin care să contreze astfel de excese ale statelor membre.

Dacă nu cunoșteai războiul de azi cu justiția, n-ai fi zis că Liviu Dragnea e de partea întunecată a conductei, iar Klaus Iohannis, PNL sau USR, conectați la capătul care duce la Bruxelles. 1) Respectarea Constituției României în litera și spiritul ei, inclusiv în ceea ce privește statutul procurorilor și judecătorilor. I-auzi! Cine vrea asta? Dar cine nu vrea asta?, mai bine zis. 2) Stoparea abuzurilor din justiție împotriva cetățenilor și înlăturarea efectelor produse. 3) Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, garantate de Constituția României și de tratatele internaționale, precum dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, dreptul la viață privată și inviolabilitatea secretului corespondenței. Ai zice că asta și-a dorit PSD de la justiție în ultimii ani?

Dar cea mai răvășitoare năzuință a lui Liviu Dragnea, pentru care înaintații lui, pesediștii corupți, au luptat în munții economiei românești, sunt următoarele două puncte din decalogul cu care gașca a fost la discuția cu președintele. 4) Garantarea independenței judecătorilor care înfăptuiesc actul de justiție – atât față de mediul politic, dar și față de orice alte forme de presiune exercitate din partea parchetelor sau din partea serviciilor de informații. Și 5) Garantarea independenței procurorilor în instrumentarea cauzelor, în acord cu respectarea principiului constituțional al subordonării ierarhice. Nu zice niciunde că procurorul trebuie să fie sluga ministrului, cum se fac jocurile azi, ci doar că secole de-a rândul pesediștii și-au dorit independența procurorilor și a judecătorilor, ca-n orice țară civilizată europeană.

Urmează alte patru puncte prin care Dragnea și-ar dori lustrația magistraților care au colaborat pe protocoale cu serviciile secrete, probabil să nu mai fie șantajabili în fața „dușmanului” SRI, dar și reglementarea cu secția prin care judecătorii și procurorii ar fi trași la răspundere dacă greșesc grav față de cetățean și, aș adăuga eu, partidul de guvernământ.

Bomboana de pe coliva ipocriziei PSD este punctul 10: Principiul meritocrației și al probității morale și profesionale în promovarea magistraților în funcțiile superioare din sistemul judiciar. Ai jura că Dragnea își iubește țara urmărind implementarea acestui decalog al justiției în România, dacă n-ai ști că tot ce face e exact in sens invers cu cele enunțate. Despre ce vorbim aici? De meritocrație, când candidata lor la DNA a picat testul CSM, iar ei au mers mai departe cu numirea?

Mulți i-au reproșat lui Klaus Iohannis că n-a demarat un referendum pe tema legilor justiției. Păi ce să faci cu refrendumul? Când venea guvernul să pună întrebarea, ca din gura lui Dragnea la Cotroceni: „Sunteți de acord cu garantarea independenței judecătorilor care înfăptuiesc actul de justiție – atât față de mediul politic, dar și față de orice alte forme de presiune exercitate din partea parchetelor sau din partea serviciilor de informații?”. Cum votau cei ce-și doresc justiție nealterată în țara asta, cei ce vin de doi ani în piață să ceară acest lucru? Cu NU sau cu DA, cot la cot cu pesediștii? Dar electoratul care nu mai pricepea nimic? Și după vot legislația nu se făcea tot cum o voiau ei?

În timp ce gașca discuta ipocrit cu președintele despre un pact asupra justiției, ce credeți că făcea ministrul de resort? Cerea revocarea procurorului șef, ultima garanție în funcție pentru respectarea unei reale independențe a justiției. Semn că ți se rupe de pacea vreun pact pentru justiție. Da, Armata Roșie nu se mai oprește pe Elba.