Specialiştii de la Muzeul Naţional al Banatului continuă expediţia din Kârgâzstan. Ei cercetează petroglifele din această zonă/FOTO

Specialiştii Muzeului Naţional al Banatului au onoarea să lucreze la descoperirea tainelor Kârgâzstan, a petroglifelor din această parte a lumii, unul dintre cele mai puţin studiate subiecte din domeniu. O echipă a muzeului se află de mai mult timp în republica ex-sovietică, iar acum lor li s-au alăturat şi doi colaboratori de la Universitatea de Vest Timişoara.

Cercetările din Kârgâzstan continuă cu identificarea și investigarea kurganelor din epoca bronzului, dar și prin componenta geografică a expediției, cartarea și analizarea ghețarilor de pietre. Echipei MNaB s-au alăturat pentru câteva zile și colaboratorii Alexandru Onaca și Florina Ardelean, din cadrul Departamentului de Geografie de la Universitatea de Vest din Timișoara.

„Arheologia și geografia s-au contopit în acest timp întrucât în prima zi am vizitat un ghețar din partea superioară a platoului Suusamâr unde am identificat mai multe petroglife(desen incizat pe rocă), iar a doua zi am vizitat unul dintre siturile cartografiate și anume, situl 3”, spune Adriana Sărășan, muzeograf.

[ngg src=”galleries” ids=”4715″ display=”basic_thumbnail” thumbnail_crop=”0″]
În literatura de specialitate există un singur studiu care abordează acest subiect la nivelul Kârgâzstanului, astfel încât implicarea colegilor noștri într-un astfel de proiect oferă un mijloc foarte eficient de promovare a instituției noastre în lumea științei.

Simbolurile, desenele incizate pe roci, chiar scrijeliturile simpliste, denumite într-un cuvânt petroglife, și care sunt răspândite în mai toate părțile lumii, sunt o formă de exprimare preistorică, un fel de a lăsa un semn cum că undeva, cândva, ei, cei care și-au lăsat „amprenta” pe pietre, au fost acolo. Un mod de a lăsa mesaje către generațiile viitoare.