Specialiştii Muzeului Naţional al Banatului au onoarea să lucreze la descoperirea tainelor Kârgâzstan, a petroglifelor din această parte a lumii, unul dintre cele mai puţin studiate subiecte din domeniu. O echipă a muzeului se află de mai mult timp în republica ex-sovietică, iar acum lor li s-au alăturat şi doi colaboratori de la Universitatea de Vest Timişoara.
Petrogrlive cercetate de MNaB, in Kârgîstan
Cercetările din Kârgâzstan continuă cu identificarea și investigarea kurganelor din epoca bronzului, dar și prin componenta geografică a expediției, cartarea și analizarea ghețarilor de pietre. Echipei MNaB s-au alăturat pentru câteva zile și colaboratorii Alexandru Onaca și Florina Ardelean, din cadrul Departamentului de Geografie de la Universitatea de Vest din Timișoara.
„Arheologia și geografia s-au contopit în acest timp întrucât în prima zi am vizitat un ghețar din partea superioară a platoului Suusamâr unde am identificat mai multe petroglife(desen incizat pe rocă), iar a doua zi am vizitat unul dintre siturile cartografiate și anume, situl 3”, spune Adriana Sărășan, muzeograf.
[ngg src=”galleries” ids=”4715″ display=”basic_thumbnail” thumbnail_crop=”0″]
În literatura de specialitate există un singur studiu care abordează acest subiect la nivelul Kârgâzstanului, astfel încât implicarea colegilor noștri într-un astfel de proiect oferă un mijloc foarte eficient de promovare a instituției noastre în lumea științei.
Simbolurile, desenele incizate pe roci, chiar scrijeliturile simpliste, denumite într-un cuvânt petroglife, și care sunt răspândite în mai toate părțile lumii, sunt o formă de exprimare preistorică, un fel de a lăsa un semn cum că undeva, cândva, ei, cei care și-au lăsat „amprenta” pe pietre, au fost acolo. Un mod de a lăsa mesaje către generațiile viitoare.
Comentarii prin facebook