Cercetările arheologice de pe şantierul centurii sud de ocolire a Timişoarei au scos la lumină nenumărate vestigii extrem de importante

Şantierul de pe centura sud de ocolire a Timişoarei s-a dovedit a fi o adevărată mină de aur pentru arheologi. Descărcarea de specialitate a scos la iveală vestigii istorice de o deosebită valoare, unele unice, dar mai ales ca şi număr acestea i-au uimit pe arheologi.
În top sunt o serie de fortificaţii de pe vremea romanilor, zone locuite de pe vremea sarmaţilor şi a celţilor, neecorpole de o valoare deosebită. Iniţial s-a pleca de la doar două situri pentru descărcare arheologică, dar, până la urmă s-a ajuns la opt asemenea sit-uri.
Sunt peste o mie de obiecte şi vase descoperite pe aceste şantiere care cercetează trecutul Banatului: inele, brățări, coliere, arme, o spadă și fortificații din epoca romană, medievală, neolitică, din mileniile V-VI.
În urma cercetărilor au fost identificate și cercetate complexe din epoca neolitică epoca eneolitică, epoca bronzului târziu, a doua epocă a fierului, epoca romană și epoca medievală timpurie.
„Sunt peste 2.000 de complexe. Urmează să mai cercetăm alte, probabil, 500. Mai avem jumătate de sit, la numărul 7, și situl numărul 2, pe care urmează să-l cercetăm, unde am făcut doar o decopertare mecanizată în toamnă. Avem, în momentul acesta, peste o mie de piese din metal, din os, piatră, lut ars, fără a lua în calcul vasele ceramice din cele două cimitire de incinerație descoperite în siturile 5 și 7. Toate aceste piese vor fi predate Muzeului Banatului în protocolul de colaborare pe care-l avem, Greul urmează când se ajunge în faza când aceste obiecte ajung în muzeu, când sunt restaurate. Aceasta durează aproximativ cinci ani”, a declarat Gabriel Bălan, de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Una dintre cele mai importante cercetări se desfăşoară la sit-ul cu numărul 4, aici a fost dezgropat un val roman. Despre acesta existau deja informaţii, dar cercetările au fost efectuate doar pe porţiuni din acesta. Acum, s-au putut efectua cercetări pe întreaga locaţie din această parte, nu doar pe porţiuni.
„Acest val de pământ pornește de pe malul Nordic al Dunării, în Serbia, în Banatul Sârbesc, trece la Nord de Mureș în Ungaria și ajunge la Budapesta. Era ca un fel de limită între zona de câmpie și zona muntoasă, între cele două stiluri economice. Unii zic că avea un rol preponderent militar, alții zic că avea rol de barieră dintre două lumi diferite, lumea de câmpie și cea de munte, diferite din punct de vedere economic. Probabil au dreptate specialiștii care zic că valul este de epocă romană târzie”, conform lui Alexandru Fluture, de la Muzeul Național al Banatului, care a cercetat locaţia.
Cercetarea arheologică preventivă a fost organizată şi coordonată de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, dar a inclus şi specialişti de la Satu Mare sau Timişoara. .
Centura de Sud leagă Calea Şagului, din zona localităţilor Utvin şi Sânmihaiu Român, cu Calea Lugojului, la Ghiroda, acolo unde se termină bucata din centură deja deschisă circulaţiei. Centura sud traversează şi terenurile de pe raza localităţilor Chișoda, Giroc, Moșnița, Ghiroda. Lungimea centurii este de aproape 26 de kilometri. Antreprenor al lucrărilor este Tirrena Scavi Spa, lucrările trebuie să fie gata în 24 de luni.