Mafiotul si politicianul

Faptul că Traian Băsescu este astăzi, alături de alde Gâdea, Ciuvică sau Tăriceanu, cel mai mare luptător anti-Justiție, anti-DNA este un lucru binecunoscut. Și asta încă de când procurorii au avut îndrăzneala de-a o căuta la „Louis Vuittoane” pe-o blondă doamnă care se comporta în țara asta mai ceva ca Elena Ceaușescu pe vremuri. Dar asta ține de caracterul omului, care ne spunea cu ceva ani în urmă că a descoperit de unul singur lupta împotriva corupției și înălța țepe pentru corupți. Deh, nu mai e Morar la DNA, să-i dai lista cu cine face pușcărie, cine scapă și pe cât scapă. Cum bine spunea un ziarist, Traian Băsescu a ajuns cel mai mare antibăsist din România, lăsându-i fără obiectul muncii pe Gâdea și Ciuvică. Și, alături de un Tăriceanu, e cel mai mare apărător al infractorilor, mai ales al celor care cochetează cu politica. Că nu degeaba toți penalii reufuzați de PSD sau PNL se reorientează acum spre PMP și ALDE.

Și totuși, nu credeam că Băsescu va ajunge să-i plângă pe politicienii corupți, aflați în mreaja unor „mafioți” cum el însuși recunoaște. Dar a făcut-o într-una din ultimele sale intervenții publice, de altfel un nou atac la DNA. „Mafiotul denunțător este astăzi regele DNA. Când i se pare că este în dificultate, el alege să se spovedească, la înțelegere cu procurorul. Procurorul vrea DOAR să audă un nume de politician, iar mafiotul i-l livrează (…) Este adevărat că mafioții au dat politicienilor bani din care aceștia au cumpărat în campanii electorale pui, ulei, mici, geci, pixuri, găleți etc. Este adevărat că așa a fost până acum politicianul și așa a fost electoratul. Dar mafiotul? El are în continuare vilă la Monaco, avion privat, face vacanțe de sute de mii de euro și are sute de milioane în conturi. În timp ce politicianul are cătușe, procurorul are glorie (…)”, a ieșit din puțul gândirii lui Băsescu. O fi având oarecum dreptate în privința „mafiotului”, dar asta nu-l exonerează pe politician.

Măcar pentru faptul că mafiotul e mafiot și nu dă lecții de morală românilor, nu le cere votul, nu le promite tot binele din lume. În schimb, politicianul cumpărat de mafiot – cum admite și Băsescu – ne dă și lecții de viață, ne conduce, ne minte și apoi, cu tupeu, îți cere votul. Cine e mai periculos pentru România? Mafiotul care face afaceri ilegale sau politicanul care conduce, fiind însă o unealtă a mafiotului? Și poate dacă nu ar exista politicianul corupt n-ar mai exista nici mafiotul. Atunci, cine merită să umple în primul rând pușcăria? Politicianul sau mafiotul? Peste tot în lume, în Italia, în SUA, în lupta contra Mafiei, a corupției politice, s-au folosit și așa-numiții mafioți pocăiți. Nu că le-aș lua apărarea, dar dacă e să alegi pe cine să bagi la pușcărie în primul rând, dintre politician și mafiot, îl prefer pe primul.

De ce îi este drag mai nou lui Băsescu de politicienii infrractori? Dincolo de faptul a făcut la apelul bocancilor tot felul de generali (Oprea, Onțanu etc.) numai buni de pușcărie. Și dincolo de faptul că mai toți apropiații săi au bătătorit cărările spre DNA. Un motiv ar și faptul amintit mai sus, și anume că partidul pe care-l conduce se îngrașă mai ales cu politicieni corupți, cu probleme de integritate, care au fost refuzați de alte partide. Și Băsescu știe – așa cum și afirmat-o – că electoratului îi plac astfel de politicieni, dacă vin cu „pui, ulei, mici, geci, pixuri, găleți”. Nu mai departe decât în Timiș, PMP se laudă cu o primăriță refuzată de PSD, condamnată în primă instanță și cu mari probleme de ANI. Ce să mai vorbești de liderul de facto al filialei, Dorin Cândea. Chiar, Cândea e politician sau mafiot? Sau e megaofertă de doi în unul?