Experiment inedit la europarlamentare în Timiş. Alegeri cu primari plecaţi în vacanţă

Neavând o miză imediată şi foarte concretă, alegerile europarlamentare n-au atras niciodată foarte mulţi români la vot, respectiv în jur de 30% (în paranteză fie spus, alegerile pe care le avem în faţă pot fi mai interesante, deoarece sunt două partide, PSD şi ALDE, care în ultimul timp au transmis clare mesaje eurosceptice). Ca atare, aceste alegeri au fost tratate de partide ca un fel de test dinaintea alegerilor naţionale (prezidenţiale, locale, parlamentare). Test în care se verifică forţa organizatorică a partidelor. De menţionat că şi alegerile din 26 mai reprezintă uvertura a doi ani electorali cu patru cicluri de alegeri. Se ştie, la nivel de organizare PSD e lider absolut în România. Mai era pe vremuri şi PDL, mult mai organizat decât PNL-ul actual. Şi nu-i un secret că forţa de organizare este dată într-o foarte mare măsură de numărul de primari, la care tot PSD conduce detaşat.

Acestea fiind zise, să ajungem în judeţul Timiş unde se întâmplă un fenomen ciudat cu doar două luni şi câteva zile înainte de alegeri. Astfel, la PSD peste 20 de primari sunt decişi să boicoteze europarlamentarele. Şi asta dintr-un total de 52 de primari cât a avut PSD în urma alegerilor din 2016. Edilii în cauză au intrat în conflict cu preşedintele PSD Timiş şi al CJ Timiş, Călin Dobra. De altfel, ei au boicotat şi alegerile interne din 1 martie, atunci când Dobra a fost ales oficial preşedinte al organizaţiei. Şi ca sfidarea să meargă până la capăt, mulţi dintre aceşti primari şi-au programat concedii în perioada alegerilor. Iar alţii, foarte probabil, vor juca pentru Pro România fostului premier Victor Ponta. Mai trebuie spus că printre primarii „rebeli” se numără nume grele în partid, foşti vicepreşedinţi ani la rândul ai PSD Timiş, aşa cum ar fi Sabin Bociu sau Marcel Muia. Prin urmare, misiunea lui Dobra la aceste alegeri, mai ales într-un bazin mai degrabă de dreapta cum este judeţul Timiş, va fi una extrem de grea. Cu sabia lui Damocles deasupra capului, el chiar ar putea pierde preşedinţia filialei pe care abia a câştigat-o.

Lucrurile sunt trase parcă la indigo în PNL Timiş. Aici sunt tot în jur 20 de primari, dar dintr-un total de 38, aflaţi în coflict deschis cu preşedintele organizaţiei, Nicolae Robu. Printre ei, şi marea majoritate a primarilor de oraşe. La fel ca cei din PSD, unii dintre ei şi-au programat concedii în timpul alegerilor. În Tenerife! Prin urmare, cele mai importante partide ca forţă organizatorică vor aborda aceste alegeri fără o parte însemnată a liderilor de opinie. Şi când spun organizare, nu mă refer doar la campania electorală, ci la ziua votului. Atunci când primarii au un rol covârşitor în aducerea oamenilor la urne.

Fără acest mare atu al primarilor, alegerile din Timiş vor fi mult mai echilibrate, şi asta în avantajul Alianţei USR-PLUS. Alianţă care, chiar şi în sondaje social-democrate este dată pe locul II în Timiş, după PNL, dar în faţa PSD. Mai mult, pe Timişoara, USR-PLUS ar fi chiar pe primul loc. De aceea, în Timiş se anunţă o luptă extrem de interesantă pentru locul I. Dincolo de sondaje, lipsa primarilor şi prestaţia catrastrofală a guvernării, PSD nu trebuie chiar neglijat. Şi asta fiindcă, să ne amintim, a câştigat ultimele două cicluri de alegeri la distanţe apreciabile. PNL, care ar trebui să zburde într-un judeţ liberal, dincolo de boicotul primarilor, îl mai au pe Nicolae Robu preşedinte, lucru care nu-i avantajează sub niciun fel. Atfel că, Alianţa USR-PLUS are toate şansele să câştige în Timiş, chit că n-are forţa organizatorică a PSD şi PNL. Dar asta cu condiţia ca Dacian Cioloş să epuizeze odată stocul de personaje groteşti, gen Oana Bogdan.

P.S. Şi Pro România are şansele unui scor bun în Timiş, dar în niciun caz să încurce primele trei formaţiuni. În schimb, aproape sigur, va fi în faţa ALDE.