Traian Băsescu, zis şi „Petrov”, ultimul bastion de apărare pentru Viorica Dăncilă şi PSD

Doar câteva ore ne mai despart de votul crucial de la moţiunea de cenzură, prima cu şanse reale de reuşită, după cea din 2012, care a condus la căderea Guvernului Ungureanu. (În 2017, şi cabinetul condus de Grindeanu a fost dat jos prin moţiune de cenzură, dar atunci a fost vorba de o luptă internă în PSD.) Moţiunea de joi poate avea efecte mult mai mari pe termen lung decât simpla dărâmare a Guvernului Dăncilă. Şi asta pe lângă o limitare a daunelor din economie şi societate, care s-ar produce după înlăturarea celui mai incompetent şi frivol executiv din istorie.

Şi mă refer aici la consecinţele politice, cu efect de dominou, care ar veni în urma unei posibile reuşite a moţiunii. Incontestabil, căderea Guvernului Dăncilă ar influenţa alegerile prezidenţiale, acolo unde PSD ar putea ajunge, dacă nu pe locul IV, cel mult pe III. Un PSD pe locul III sau IV la prezidenţiale, dincolo de convulsiile colosale din partid şi îndepărtarea previzibilă a Vioricăi Dăncilă, va avea un efect nimicitor şi asupra alegerilor locale. Iar fără cohortele de primari de altădată, la alegerile parlamentare din toamna anului viitor, PSD are toate şansele să ajungă un partid la categoria „şi altele”.

Fiindcă până atunci va fi canibalizat în bună parte de Pro România lui Ponta. Prin urmare, pentru PSD moţiunea de joi are o miză imensă, este pe viaţă şi pe moarte. Ba chiar şi de puşcărie. De unde şi încercările disperate ale Viorică Dăncilă de-a se menţine la putere. De la „achiziţionarea” de parlamentari la bucată cu bani şi sinecuri pentru soţii, amante, rubedenii sau nepoţi până la pulverizarea bugetului naţional, oricum firav, prin alocarea de fonduri la baroni. O chestiune de DNA, numai că tot PSD-ul a avut grijă să cvasidesfiinţeze parchetul anticorupţie. Oricum PSD trece prin momente de degringoladă, cum extrem de rar s-a mai întâmplat în istoria partidului.

De partea cealaltă avem o coaliţie de partide care nu sunt legate prin nimic altceva decât de dorinţa, mai mult sau mai puţin arzătoare, de-a da jos Guvernul Dăncilă. De unde şi unele abordări defetiste, deşi pe calculele hârtiei guvernul este ca şi căzut. Un lucru e clar: PNL, USR, Pro România şi ALDE (ce a mai rămas) îşi doresc cu adevărat căderea guvernului, fie şi din motive personale pentru Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu. Deşi pare alunecoasă, UDMR va vota în principiu moţiunea, maghiarii pierzând mult în ultimul timp la capitolul încredere, dar fiind însă recunoscuţi, pe de altă parte, că se ţin de cuvânt. Singurul partid pentru care nu poţi băga mâna în foc rămâne PMP. Mai exact e vorba de liderul informal al partidului, Traian Băsescu, fiindcă în PMP există şi mulţi oameni de bună credinţă, începând cu preşedintele formal, Eugen Tomac.

De ceva timp se vede şi din stratosferă că Băsescu face nişte jocuri ciudate, toate venite în sprijinul Vioricăi Dăncilă. Începând cu aruncarea de suspiciuni la adresa lui Ponta, Tăriceanu şi Kelemen Hunor. De altfel, de ceva timp, pe principiul „hoţul strigă hoţii”, Băsescu zilnic dă deja vina pe o moţiune eşuată în spatele celor trei, pe care-i tot acuză de trădare. Dacă partidele implicate în dărâmarea guvernului au multe mize politice, Băsescu nu are astfel de probleme. Cu sacii urcaţi în căruţa de Bruxelles, el îşi face acum jocurile personale. Oricum PMP e un partid al cărui rost nu îl găseşte multă lume, având mai degrabă un rol de balama în slujba lui Băsescu.

Şi dacă nu are mize politice, ce-l mână pe „Petrov” în lupta pentru menţinerea PSD-ului la guvernare? E vorba de abordări absolut personale. Odată cu plecarea PSD-ului în opoziţie, în România s-ar putea reinstaura statul de drept şi justiţia reală. Lucruri care nu-i convin fostului preşedinte, aliat cu PSD, „Felix” şi Antena3, în „lupta cu statul paralel”. Mulţi din apropiaţii săi, chiar din familie, ar avea mult de suferit dacă justiţia ar redeveni… justiţie. De aceea, dacă moţiunea va cădea, „chiulangii” de serviciu nu vor fi din altă parte decât din PMP. Nu mai discut de sutele de mii de euro (sau milioane?) care vor ajunge la parlamentarii PMP.

Şi să nu uităm aici încă o mână de ajutor dată de Băsescu Vioricăi Dăncilă. El l-a scos din căciulă pentru prezidenţiale pe Teodor Paleologu, personaj simpatic, dar şi cu accese de bufonerie, dar care se pliază şi pe potenţialul electorat al lui Dan Barna. Ori candidatul USR este principalul competitor al Vioricăi Dăncilă pentru accederea în turul II. Şi am explicat mai sus ce înseamnă ca PSD să fie doar pe locul III la prezidenţiale. Una peste alta, bătrânul turnător securist a rămas ultimul sprijin pentru Viorica Dăncilă şi PSD. Că strigă el altceva, nici nu contează. Că nu sunt hoţi care să urle că ei fură.