Galaxia 42 #64–65: toamna care a adus bogăția SF-ului românesc

Toamna aceasta, revista Galaxia 42 ajunge la un nou număr dublu #64–65, pentru lunile septembrie și octombrie 2025, o ediție care concentrează energia festivalurilor, efervescența fandomului și forța unei literaturi speculative tot mai articulate. Deschiderea revistei este semnată de Daniel Timariu, cu editorialul „Toamna festivalurilor și a revistelor SFF românești”, un text care radiografiază atent peisajul cultural recent: de la AntareSFest și FILIT – Casa Fantasy, până la RomCon 2025 și efervescența revistelor Paradox, Helion, CSF Earth sau Fantastica.

Secțiunea de ficțiune aduce trei texte puternice și foarte diferite ca atmosferă și tematică: Suflet de metal, de Marius Dichișan, explorează limitele dintre uman și mecanic, Entitatea lăuntrică, semnată de Alexia-Ionela Petre, propune o incursiune intensă în spațiul fantasticului interior, iar Drumul spre Jeriko, de Mira Wolf, se remarcă prin lirismul și melancolia sa lucidă. În zona traducerilor, cititorii pot descoperi Problema Greciei de Kostas Charitos, Cinci ani de Edward Reilly și Mașinării de pace de Alexander Zelenyj, proze care extind orizontul revistei și confirmă deschiderea acesteia către literatura internațională.

Fragmentele de roman incluse în număr sunt: Răscoala. Episodul 2: Abtrax de Gabi Gabrinov, 2043 AD de Silviu Genescu și Azilul meu de Alexandru Lamba oferă cititorului priviri din universuri în plină construcție, fiecare purtând semnătura unor autori consacrați ai literaturii speculative românești.

Zona de eseuri continuă să fie una dintre cele mai consistente componente ale revistei. Sasha Bogdan semnează Influența religiei creștine asupra operei lui J.R.R. Tolkien, un text atent documentat, Cătălin Badea-Gheracostea revine cu Dosarul „Renaissance”, o analiză subtilă a raportului dintre literatură și evoluția culturală, iar Alexandru Maniu explorează Basmul, între vis și arhetip, cu o sensibilitate care apropie lectura de mit. În același registru reflexiv, Lucian-Dragoș Bogdan semnează Distopia utopiei, o reflecție asupra echilibrului precar dintre ideal și catastrofă, într-o lume tot mai tehnologică.

Rubrica Recomandări, rețete și secrete, avându-l ca invitat pe Alexandru Lamba, semnată de Teodora Matei, continuă tradiția atelierelor de scriere creativă, oferind sfaturi practice și observații aplicate, în timp ce Dănuț Ungureanu propune un nou episod din Fandom off the record: La revedere, tabără dragă, iar Marian Truță continuă serialul Deceniul tăcut în rubrica Frontiera. G.P. Ermin, în seria Despre zei, dedică acest număr scriitorului Ted Chiang, explorând modul în care autorul american vede divinitatea prin prisma rațiunii și a tehnologiei.

Cronicile de carte și film completează bogatul conținut al revistei: Lucian-Dragoș Bogdan analizează Salvation Sequence de Peter F. Hamilton, Daniel Timariu revine cu o recenzie la clasicul Infanteria stelară de Robert A. Heinlein și semnează totodată cronica filmului Mickey 17: clonă, conștiință și ironie.

În zona vizuală, Eduard Pandele continuă Jurnalul de lecturi BD (#41 și #42), cu analize dedicate benzilor desenate Réko – chasseuse de cauchemars (Ileana Surducan) și L’âge d’eau (Benjamin Flao). Mira Wolf și Lucian-Dragoș Bogdan semnează lucrările de artă grafică ale numărului, Artificial girl și Antrenamentul, într-un dialog vizual care echilibrează umanul și artificialul. Victor Popa prezintă tema ediției a VI-a a Olimpiadei de Benzi Desenate, Perfect 10 / 10 Perfect, și semnează articolele din Panoramic SFF, dedicate legăturilor internaționale ale revistei și autorilor români prezenți în context global.

În final, rubrica Diverse aduce informații despre noutăți editoriale, revistele SF ale lunii octombrie și cele mai recente premii literare internaționale: British Fantasy Awards și World Fantasy Awards 2025, anunțate la Brighton.

Numărul dublu Galaxia 42 #64–65 confirmă încă o dată maturitatea revistei și echilibrul său între ficțiune, analiză și reflecție culturală. Este o ediție densă, cu autori din generații diferite, texte care provoacă și inspiră, și o viziune care își păstrează claritatea: aceea de a face din science-fiction și fantasy o formă de dialog viu între lumi, idei și oameni.

Lumea SFF românească se dovedește, o dată în plus, vie, diversă și mereu surprinzătoare — o galaxie care merită descoperită, număr de număr.