Conflictul de interese – de la „brandul” Ostaficiuc la Elena Udrea

Doamna ANI de la Bucureşti l-a prins cu mâţa în sac pe autointitulatul „brand politic” Constantin Ostaficiuc, pe motiv de conflict de interese. Faptele sunt clare şi nu trebuie foarte mult dezbătute. În calitate de preşedinte al CJ Timiş, Ostaficiuc a semnat un contract prin care a concesionat firmei familiei sale o parcelă a instituţiei pe care o conduce, plus tot felul de facilităţi. Că doamna ANI intervine în această chestiune la câteva zile după ce Ostaficiuc le-a arătat spatele colegilor de partid, plecând mai repede de la Convenţia PD-L, probabil pentru a vedea meciul Oţelul-Poli, nici că mai contează. O fi coincidenţă şi faptul că el a susţinut pe cine nu trebuie, dar dincolo de acest aspect, „faptele vorbeşte”, cum ar spune EBA. Greşeala lui, eufemistic vorbind, denotă însă şi lucruri ceva mai grave. Şi anume, o doză importantă de jemenfichism, de mentalitate de baron local. „Timişul sunt eu”, pare a zice Ostaficiuc, parafrazându-l pe Ludovic al XIV-lea. Atâta timp cât în pixul lui stă tot judeţul, ce-l putea opri să nu semnzeze cu acelaşi pix şi un contact cu firma familiei? Sub deviza „pe moşia asta fac ce vrea muşchii mei”, Ostaficiuc chiar şi-a permis să facă ce vrea. Ghinion însă, că a intervenit doamna ANI să-l urecheze puţin. A acuza ANI că nu-şi face treaba ar fi chiar deplasat. Atâta timp cât tot norodul PD-L se laudă toată ziua ce grozav funcţionează instituţiile statului, ar fi culmea să-l contrazici. Că aceiaşi PD-L-işti au crezut că menirea acestor instituţii e să le dea în cap celor din opoziţie, e iar problema lor. Că se înşală câteodată, asta e!

În altă ordine de discuţii, madam Elena Udrea a pus, cu ceva timp în urmă, de-o împărţeală de fonduri în comunele din Timiş,. Normal, nu banii ei din buzunar i-a împărţit, nici măcar ai lui Cocoş, Petrache sau Bitner. Nu, a împărţit banii luaţi de contribuabilii români, indiferent de culoarea lor politică. Şi i-a dat exclusiv la comunele conduse de primari PD-L. Da, toate guvernele au făcut acelaşi lucru, va spune multă lume. E adevărat, dar fiecare guvern a făcut măcar un simulacru de democraţie. De fiecare dată s-a vorbit de pondere, iar procentul cel mai mare de bani a mers la comunele conduse de primari ai partidelor aflate la puetre. Madam Nuţi a schimbat acest joc. Nu mai e vorba de pondere, de procente. 100% din bani merg la comunele PD-L, iar 0% se împart între celelalte partide. Aici nu e vorba de conflict de interese? Cu diferenţa că la mijloc e „familia PD-L”. Efectul este mult mai pervers. Sunt bani bugetari care, astfel canalizaţi, au menirea de-a perverti votul românilor. Fără a spune lucruri mari, se poate vorbi chiar de un atac la democraţie. A dispreţui în asemenea hal milioane şi milioane de oameni doar pentru „greşeala” de a nu-şi fi ales primari PD-L e mai mult decât conflict de interese. E chiar o desconsiderare a jocului democratic. Dar madama în cauză n-are de unde să înţeleagă aşa ceva, atâta timp cât acţiunea politică pentru ea e sinonimă cu japca.