Oare la ce ne gândeam noi când ne doream cu mare ardoare o schimbare a clasei politice? Să nu mai fure ei, să nu-și mai angajeze nepoții, nevestele, amantele la stat, astea sunt primele la care ne gândim. Bun, apoi sperăm să fie mai competenți, că nu e suficient să nu fure, dacă sunt proști ca noaptea. Nu am rezolvat nimic nici dacă nu-și bagă pilele, dar își organizează prost munca sau își lasă subalternii să șmecherească în locul lor. Sunt multe de rezolvat când schimbi o țară, nu e suficient că te-ai hotărât să nu mai furi și să nu mai trișezi. Printre acele multe așteptări este și modul de a face politică.
Am mai dat exemplul cu așteptările multora dintre noi de la viitoarea majoritate guvernamentală, viitoarea majoritate din administrația locală a orașului în care trăim și așa mai departe. Când am zis că aș vrea să văd altceva, nu eram atât de naiv încât să-mi imaginez că vine cineva care nu a mai făcut politică și rupe munții. Nu se poate așa ceva și nici măcar n-aș face acum apologia USR-ului ca partid nou venit în politică, la putere mai exact. Nu că nu aș avea încredere în ei, ci mai degrabă pentru a nu desena un orizont de așteptări prea mare, pentru a nu da apă la moară celor care de abia așteaptă să le contorizeze nerealizările.
Pentru mine și alți nemulțumiți de ce s-a întâmplat în guvernarea 2016-2019, calculul era simplu: procentul PNL + procentul USR trebuie să dea peste 50%. Pentru cei implicați acum în facerea lucrurilor nu este suficient și de aia nu este simplu. Unii vor zice că nu e simplu tocmai pentru că nu s-a schimbat nimic. Nu este așa. De schimbat se schimbă zilnic câte ceva, fără să ne dăm seama. Ștacheta ridicată de un partid face și celălalt partid să se miște încet într-o schimbare. Cât de mică, dar schimbare.
Liberalii și useriștii nu s-au înțeles la Timiș și Timișoara pentru că (unii sau alții) nu sunt conștienți încă de acest calcul simplu, de așteptările celor care au protestat pentru încălcarea statului de drept în toți acești ani. Pe de o parte, vom spune că atunci când clădim un proiect nu trebuie să ne agățăm de nume, de persoane, căci idealurile trebuie să primeze. Da, așa este, dar cum poți pleca la o negociere când tu ceri ca președintele filialei cu care negociezi, partenerul tău de la acea masă, nu trebuie să ocupe un loc de vicepreședinte la consiliul județean?
E ca și cum Ludovic Orban anunță guvern cu USR, cu condiția ca Dan Barna să nu facă parte din guvern. Invers, din interiorul USR, am și auzit o astfel de propunere. Ce chimie se mai poate întâmpla între cele două entități aflate în discuție când pleci de la o așa premisă? Nu neg că și partea cealaltă poate că a provocat o astfel de comportament. Nu de puține ori, useriștilor li s-a reproșat complexul de superioritate afișat și când trebuie și când nu trebuie, că sub acest mandat primit de la populație vor să schimbe și ce se poate, și ce nu se poate, că vor totul prea repede, în fine.
Una peste alta, ceva foarte simplu, majoritatea de care vorbeam, cerută ca o resetare obligatorie a tot ce e mai putred în politică, s-a tranformat la Timișoara în ceva mult prea complicat. Când vorbim de formule acceptate sau respinse la negocierile PNL-USR în Timiș veți auzi de o împărțire a instituțiilor. Liberalii vor ca CJT să fie luat în întregime de PNL, pentru ca Primăria Timișoara să rămână cu primar și doi viceprimari USR. Așa se vede din afară. Poate că vor să se pună la muncă pe rupte, să facă clacă de partid și așa se mobilizează ei, ca la „lapte gros”. Nici n-ar fi rău să fie așa, la urma urmelor, dacă lumea e onestă.
Liberalii vor accepta până la urmă un vicepreședinte de la USR, dar îi pot da acestuia atribuții să deschidă plicuri. Comunitatea plătește un salariu baban de demnitar pentru nimic câștigat, dacă logica este să punem un „paznic” peste celălalt partid. Liberalii poate nu vor să dea useriștilor o funcție de vicepreședinte CJ Timiș pentru că nu le place persoana nominalizată. Sau pentru că nu vor să fie supravegheați din interior, treabă care oricum se va petrece prin alte niveluri ale aparatului administrativ județean.
Pentru mulți care am răgușit în stradă la proteste purtate în frig nu asta contează. Că este liderul USR Timiș unul dintre vicepreședinții consiliului județean. Altceva contează însă: lipsa de încredere a unuia față de celălalt. Atunci ce încredere să am eu că această formulă nu va eșua ca altele, la alte niveluri, când lipsa de încredere este cronică până și între partidele considerate cele mai compatibile să facă la anul o guvernare pe termen lung și cu folos pentru România?
Comentarii prin facebook