La Bruxelles, Comisia Europeană a făcut recomandări statelor din UE privind diverse aspecte pe care CE le consideră deficitare în statele respective. România a primit recomandări privind sistemul fiscal și bugetar, de sănătate publică, de educație, privind mediul de afaceri, și de dezvoltare a capacității administrative a administrației publice.
Ideile de bază se referă la finalizarea programului de asistenţă financiară UE-FMI în vederea consolidării fiscale favorabile creşterii economice, punerea în aplicare a strategiei bugetare pentru anul 2013 şi pe termen mediu până în 2015, ameliorarea sistemului de colectare a impozitelor, combaterea muncii nedeclarate, continuarea reformelor în sistemul sănătăţii în vederea eficientizării şi accesibilizării acestuia, precum și pentru reducerea spitalizării excesive a pacienţilor, întărirea mecanismelor de coordonare între diferitele niveluri de guvernare.
Privind piața muncii, am primit recomandări în ceea ce privește creșterea capacității de inserţie profesională prin politici active în acest domeniul, asigurarea de servicii de formare şi îndrumare individualizate şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii.
Privind mediul economic, României i se recomandă „să-şi amelioreze şi simplifice mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri”, precum și facilitarea şi diversificarea accesului IMM-urilor la finanţări. Din cauza unui mediu de afaceri slab dezvoltat, a insuficienței susțineri pentru cercetare și dezvoltare competitivitatea economică, productivitatea în sectorul industrial şi al serviciilor a rămas scăzută, îmbunătățirea acestuia trebuind a se face pe baza unei strategii coerente de e-guvernare, care să promoveze o cultură administrativă a transparenţei şi a securităţii juridice.
Evaluând Programul de convergenţă pentru perioada 2012-2016 şi Programul naţional de reformă pentru 2013, CE consideră că „principalele riscuri pentru Programul de convergenţă sunt legate de aplicarea unor eventuale corecţii financiare suplimentare referitoare la absorbţia fondurilor UE sau de finanţarea din bugetul naţional a proiectelor prioritare, de acumularea de noi arierate, în special la nivelul administraţiilor locale, şi de progresele limitate înregistrate în ceea ce priveşte restructurarea întreprinderilor deţinute de stat”.
România trebuie să-și dezvolte capacitatea administrativă a instituțiilor statului, care, în acest moment, este insuficientă și se caracterizează printr-un cadru juridic incoerent, printr-un nivel scăzut de cooperare interministerială şi printr-o birocraţie excesivă, care se reflectă și printr-o rata scăzută de absorbţie a fondurilor UE, neatingându-se obiectivul de absorbţie convenit pentru sfârşitul anului 2012 în cadrul programului de asistenţă financiară al UE.
Nu doar României i s-au trasat sarcini la Bruxelles. În cadrul aceleiași reuniuni, și Franței i s-a cerut de către Comisia Europeană să aplice reforme, mai ales în sistemul de pensii şi pe piaţa muncii, ca o condiționare a acceptării unui răgaz de doi ani pentru a-şi reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB. Acest demers a provocat o reacție severă a liderului francez Francois Hollande, care a subliniat că „nu trebuie să ni se dicteze ce avem de făcut” , întrucât „reforma pensiilor, nu o facem pentru că ne-o cere Bruxelles-ul, ci pentru că ştim că este necesar să ne salvăm sistemul printr-o altă distribuţie”.
Comentarii prin facebook