Marcel Ciolacu s-a lăsat convins de organele de conducere ale partidului, de masele respondente în sondajele de opinie, să lase președinția PSD pentru președinția României. Pentru un om politic definit de un influent coleg de Olt ca fiind inteligent peste media umană, chiar a resurselor umane din PSD, Marcel Ciolacu trebuie să dovedească că este la fel de inteligent raportându-se la populația României. Așa inteligent cum este, liderul PSD a intrat în lupta cu Nicolae Ciucă (PNL), Mircea Geoană (independent), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) și Diana Șoșoacă (SOS), lăsând să plutească întrebarea despre cine îi va lua locul la partid.
Europarlamentarul Mihai Tudose crede că pentru președinția partidului o variantă ar fi Sorin Grindeanu, în cazul în care Marcel Ciolacu va ajunge la Cotroceni. În mare taină este ținut scenariul în care Marcel Ciolacu pierde președinția României. Nu sunt foarte mari aceste șanse, dar cât matematica și logica le va ține de rezervă putem discuta despre ele. Marcel Ciolacu a împărțit partidul în echipe. Echipa lui e cea mai tare, clar, iar printre cei tari se numără și Sorin Grindeanu, prim-vice la partid și cel mai recomandat să ceară votul adunării PSD pentru funcția de președinte. Dar ce se întâmplă dacă această echipă pierde Cotroceniul?
Dar să nu vorbim doar de cei de la PSD. Cu ce e mai altfel situația la PNL? Nu există alt final decât că unul din tandemul ”Nicu și Marcel” va fi călcat în picioare de ai lui după alegeri. Ori amândoi, dacă ajung Geoană sau Lasconi să câștige alegerile. Cât de mult timp le va fi bine celor care se omoară azi să posteze banalitățile lui Ciucă pe rețelele sociale, știut fiind faptul că Nicolae Ciucă are șansa UTA-ei la titlu fotbalistic, așa cum ar vedea-o casele de pariuri? Dar să-i lăsăm pe liberali și să revenim la PSD, unde de data asta dracul nu e atât de negru.
În mod normal, cei trași pe linie moartă de Ciolacu astăzi, poate doamna Firea și alți cameleoni de partid vor revendica reconstrucția partidului, eliberarea lui de perdanți ca Ciolacu și Sorin Grindeanu. Nu că partidului ăstuia îi e străină canibalizarea, schimbarea macazului, supraviețuirea, dar să mergem pe varianta morală: echipa învinsă pleacă. Dacă pierde Grindeanu, cum să ne imaginăm că nu pierde și Alfred Simonis? Iar dacă pierde președintele Consiliului Județean Timiș puterea de a tranzacționa politic proiecte bune pentru județul nostru, de ce ne-ar mai fi de folos Alfred Simonis?
De aia ne-am îmbujorat după numărarea voturilor la locale, văzând cum Alfred Simonis iasă președinte? Să observăm apoi că nouă nu omul priceput ne aduce viața mai bună, ci numai Sistemul care-l ia în brațe pe omul nostru bun? Simplist vorbind, cei care au votat la locale PSD și Alfred Simonis la consiliul județean, marii microbiști și iubitorii de stadioane, de alte baze sportive, nefericiții pacienți cu boli mai mult sau mai puțin grave pentru care se va ridica spitalul de oncologie, alte proiecte din Sănătate, centuri și infrastructuri rutiere în județ și în comunele de toate culorile politice, pesediste sau liberale, de speranțele lor ce se alege?
Le rămâne doar șansa să câștige Ciolacu președinția? Să ajungă Grindeanu lider maxim PSD, iar Simonis în grațiile acestuia mulți ani de acum înainte? Căci dacă nu ies așa cărțile, cu ce rămânem noi de ne bucuram că Timișul a tras bățul lung de data asta? Într-o societate în care nu există reguli bine definite într-o reformă administrativă pentru repartizarea resurselor, în orice moment „bățul lung” poate deveni peste noapte „băț scurt”, chiar foarte scurt.
Comentarii prin facebook