“Amendamentul Fritz” ajunge în Parlamentul European. Două mari grupuri din UE cer Comisiei Europene să blocheze fondurile din PNRR pentru România

Partidului Popular European (PPE), cel mai important grup politic din PE, și grupul liberal Renew Europe îi cer președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, să rețină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, din cauza problemelor legate de statul de drept, fiind dat ca exemplu “amendamentul Fritz” din noua Lege ANI.

Liderii celor mai mari grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, Manfred Weber (președintele Partidului Popular European) și Valérie Hayer (președinta Renew Europe), i-au trimis luni o scrisoare comună presedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit G4Media. Cei doi avertizează că eliberarea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR pentru România ar putea contribui la subminarea democrației, din cauza modificărilor legislative recente aduse Legii integrității.  Liderii celor două grupuri îi cer lui von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că fondurile din PNRR nu vor fi eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la planurile de modificare a legii care va duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

Oficialii europeni solicită intervenția de urgență a Comisiei înainte de data de 31 august, termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă.

Weber și Hayer subliniază că amendamentul a fost scris special împotriva primarului Timișoarei și președintelui USR, Dominic Fritz, constituind o retroactivitate vădit neconstituțională și o instrumentalizare a pârghiilor legale în scopuri politice.

Scrisoarea indică o încălcare directă a dreptului Uniunii Europene, argumentând că Dominic Fritz este cetățean german ales în România în baza drepturilor conferite de Articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Încheierea retroactivă a unui astfel de mandat aplicată sub un regim sancționatoriu inexistent la data alegerilor privează direct norma europeană de efectul său util (effet utile).

Eurodeputații cer astfel Comisiei Europeană să își exercite atribuțiile de garant al drepturilor electorale pentru cetățenii mobili ai Uniunii. Liderii PPE și Renew recomandă o evaluare amănunțită a întregii reforme a integrității aprobată la București, semnalând totodată slăbirea cerințelor de transparență și lipsa de proporționalitate a sancțiunilor.

Textul integral al scrisorii:

Grupul PPE | Renew Europe
Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene
Bruxelles, 24 august 2026

Stimată Doamnă Președintă,
Vă scriem cu privire la evoluțiile recente privind statul de drept în România și recunoscând rolul esențial al Comisiei Europene în protejarea și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale Uniei în toate statele membre.
În acest context, dorim să vă atragem atenția asupra preocupărilor grave privind statul de drept din România și asupra riscului ca o eliberare a sumei de 770 de milioane de euro din Facilitatea de Redresare și Reziliență să poată contribui involuntar la subminarea democrației românești. Prin urmare, solicităm atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.
Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează direct mandatul unui anumit demnitar ales, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ridicând îngrijorări că legislația a fost concepută pentru a viza un caz individual, mai degrabă decât pentru a rezolva o problemă juridică cu caracter general. Această lege constituie unul dintre jaloanele de reformă rămase pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a accesa tranșa finală de granturi din cadrul PNRR (RRF).
Anterior, Agenția Națională de Integritate a constatat că Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese administrativ privind o problemă procedurală minoră legată de un plan urbanistic zonal din 2020 dezvoltat sub mandatul predecesorului său, acuzație pe care mai mulți observatori independenți au descris-o ca fiind „fabricată” (de exemplu, Konrad Adenauer Stiftung România). Fritz a pierdut apelul final împotriva acestei constatări în 2026, la zece zile după ce Consiliul Judecătorilor din România l-a inclus pe o „listă neagră” oficială a politicienilor, jurnaliștilor și activiștilor din societatea civilă critici la adresa sistemului judiciar românesc. În baza legii integrității în vigoare la acel moment, Fritz a primit o sancțiune disciplinară constând într-o reducere de 10% din salariu timp de șase luni și o interdicție de trei ani de a candida pentru funcții publice după încheierea mandatului său de primar în 2028. Indiferent de fondul acelei decizii, consecințele juridice aplicabile fuseseră așadar deja stabilite.
Cu toate acestea, când Parlamentul se pregătea să adopte o versiune actualizată a legii integrității ca jalon PNRR la începutul lunii august, o majoritate PSD-AUR a atașat un amendament de ultim moment. Amendamentul stipula că demnitarii publici constatați în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii vor fi sancționați suplimentar prin încetarea imediată a mandatului lor ales.
Declarațiile publice ale liderilor seniori ai PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput specific pentru a viza o singură persoană, pe domnul Dominic Fritz. Poziția sa de președinte al USR face ca aparenta instrumentalizare a mecanismelor legislative și juridice în scopuri politice să fie cu atât mai deconcertantă.
Constituția României, precum și principiile fundamentale de drept, sunt clare: legile pot activa doar pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată și sancționată nu poate fi supusă retroactiv unei pedepse suplimentare. Atât PNL/USR, cât și Președintele Nicușor Dan au atacat legea la Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, însă, o majoritate a judecătorilor a respins acele obiecții. În ciuda deciziei Curții, observatori juridici din întreg spectrul politic, alături de o opinie separată ferm redactată de trei judecători constituționali, au denunțat măsura ca fiind vădit neconstituțională. În evaluarea noastră, „amendamentul Fritz” ridică serioase îngrijorări nu numai cu privire la compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și cu mai multe garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii.
Dincolo de încălcările mai evidente ale principiilor fundamentale precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția folosirii instrumentelor juridice împotriva opozanților politici, acest caz angajează în mod direct și dreptul Uniunii. Primarul Dominic Fritz este un cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de Articolul 22(1) TFUE; prin urmare, mandatul său este deținut prin aplicarea directă a dreptului Uniunii. Un mecanism care stinge retroactiv un astfel de mandat în cadrul unui regim de sancționare ce nu exista la momentul alegerilor privează Articolul 22 TFUE de efectul său util (effet utile). Drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai Uniunii sunt aplicabile de către Comisie și vă invităm să vă exercitați aceste atribuții.
Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă direct dreptul Uniunii și constituie un regres grav pentru statul de drept în România. Deși „amendamentul Fritz” este cel mai flagrant exemplu, legea poate conține și alte prevederi care contravin obiectivelor originale ale reformei convenite cu Comisia. Prin urmare, recomandăm o evaluare amănunțită a reformei în ansamblul ei, inclusiv cu privire la slăbirea cerințelor de transparență și la aparenta lipsă de proporționalitate din regimul sancțiunilor disciplinare.
Doamnă Președintă,
Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o precondiție absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor PNRR în orice stat membru.
Vă îndemnăm să transmiteți fără echivoc faptul că eliberarea fondurilor PNRR este condiționată de punerea în aplicare a acestor reforme în deplină conformitate cu principiile statului de drept, cu dreptul Uniunii Europene, cu standardele europene privind drepturile omului și cu recomandările Comisiei de la Veneția.
Considerăm că un astfel de semnal din partea Comisiei ar oferi un stimulent decisiv Parlamentului României pentru a-și reevalua poziția, evitând astfel riscul de a pierde 770 de milioane de euro în granturi UE și contribuind la finalizarea cu succes a reformelor PNRR în România.
Timpul este esențial. Legea nu a fost încă promulgată de Președintele Dan. Rămâne o fereastră procedurală de oportunitate, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august.
Avem încredere în judecata dumneavoastră cu privire la importanța acestei chestiuni și vă mulțumim pentru angajamentul ferm în apărarea valorilor europene și a statului de drept.
Cu stimă,
Manfred Weber
Președintele Grupului PPE
Valérie Hayer
Președinta Renew Europe