Bănuiesc ca primarul Dominic Fritz știe că oricâte aberații sunt in legea care-l scoate din joc autorii sunt de neclintit. De ce i-ar interesa ce zice Fritz? De ce i-ar interesa ce zice societatea civila daca problema nu e una nationala, ci doar a Timisoarei? „Haștag-reziștii” au fost băgati in derizoriu si mulți traiesc în țara asta din satisfactia de a fi vedea pesepsiți pe “neterminati”, chiar daca pentru asta iți bați joc de democrație și funcționarea justiției. E un semnal de forță dat de PSD și cei care controlează justiția, fără riscul ca nemulțumirea să se transforme într-o mișcare de tipul celei care a forțat anularea Ordonanței 13. E doar Timișoara.
Miza pentru Dominic Fritz nu mai are prea mare legătură cu poziția sa de primar de Timișoara. Asta s-a dus în două etape. Prima a fost respingerea contestației făcute la decizia ANI. Atunci a fost anunțat că nu mai poate candida pentru o funcție de demnitate publică în 2028. Timp de trei ani. A doua lovitură a fost mârlănia PSD-CCR, prin care ar trebui să plece înainte de terminarea mandatului, sancțiune care retroactivează. Dar din toată pățania lui Dominic Fritz poate fi gestionat un câștig politic măcar pentru Timișoara, cu conditția să nu exagereze cu autovictimizarea și să nu lase impresia că se agață de scaun.
Solidarizarea în unanimitate a conducerii USR cu Dominic Fritz e și ea una de etapa, emoțională, dar nimeni nu-i garanteaza actualului președinte al USR vreo imunitate în fața canibalizării politice ce va veni cu vremea, cu uitarea și sondajele de opinie. Pe de-o parte, victimizarea lui Dominic Fritz – reală, justificată, nu teatrală – ținută echilibrat în atenția publicului, pare să fie jumătate din succesul unui candidat USR la anticipatele pentru Timișoara. Dozajul apăsării pe acest subiect e cheia. Stingerea rapidă a „momentului Frtiz” va da curaj adversarilor externi, dar și celor din interiorul partidului.
În ajutorul lui Dominic Fritz vine și constatarea că miniștrii USR, în special Miruță, personaj care afișează un spumos apetit pentru o înaltă carieră politică, dar nici deputatul Cătălin Drulă, nu reprezintă soluții de mare succes la publicul USR. Să revenim însă la Timișoara, o bulă politică care-i poate asigura supraviețuirea publică a lui Dominic Fritz. Revenirea USR în fotoliul de primar al Timișoarei e chiar probabilă cu cât alegerile vor avea loc mai rapid, cât încă bate vântul solidarizării cu Dominic Fritz.
Dacă PSD a știut alegeri de alegeri ca nu are nicio șansă in Timișoara, acuma și-a condamnat la eșec campania pentru primarie. Nici nu stiu daca e asa dramatic pentru Alfred Siminis, președintele PSD Timiș, căci omul n-are niciun interes să scoată în fruntea Timișoarei o figură politică care să-i conteste în timp poziția de lider județean sau regional. Cu speranța ca în doi ani de acuma înainte alegătorii să uite mizeriile ce le-au făcut colegii lui la centru, sub atenta îndrumare a altui timișorean, Sorin Grindeanu.
Un fost viceprimar al Timișoarei ales de consilierii locali, fost președinte al CJ Timiș, ales de consilierii județeni, deputat pe liste de partid, pre-ales prin negocieri de partid, un om politic care n-a făcut carieră la nivel înalt prin proba votului direct, uninominal, ca alții. Și aș opinia că nici n-o să mai facă de acuma înainte. Nu-l blesteamă nimeni, dar sunt destui în partid care-i clocesc mai multe rele decât timișoreanul de rând.
Comentarii prin facebook