Medicina de familie, domeniul care ar trebui să fie unul dintre pilonii sănătății, are în prezent cel mai mare grad de îmbătrânire dintre disciplinele medicale. În Timiș sunt 36 de localități care nu au un asemenea medic. La nivel instituțional se caută soluții de rezolvare a problemei.
Președinta Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, prezentă la Timișoara, spune că domeniul medicinei de familie este cel care are cel mai ridicat grad de îmbătrânire din sistem. Nu e o situație bună, acest domeniu fiind extrem de important.
”Lucrul poate cel mai îngrijorător este că procentul este cea mai îmbătrânită specialitate și procentul medicilor care datorită vârstei pot părăsi sistemul în perioada care urmează este îngrijorător. Ce se poate face în acest sens? În primul rând, sunt mai multe categorii de măsuri. În primul rând, sunt cele legate de politici și de resurse umane. Și deja pe partea aceasta, în ultimii ani s-au făcut eforturi importante și anume la concursul de rezidențiat s-a crescut substanțial numărul locurilor de pregătire în medicina de familie. Dar trebuie patru ani. Specialistul nu se face așa și de azi pe mâine l-am format. Durează patru ani de pregătire în specialitatea de medicină de familie. Deja de anul viitor o să înceapă să crească numărul absolvenților, pregătirilor de rezidențiat cu un număr mai mare”, spune Cătălina Poiană.
Timișul are destul de multe localități unde nu există medic de familie sau există doar un punct de lucru al unui alt medic. ”Medicina primară este un palier esențial al unui sistem de sănătate. Făcând o analiză coerentă a medicinilor, acestor categorii de personal în România, specialitatea de medicină de familie este la ora actuală specialitatea cu procentul cel mai mare de îmbătrânire. Practic, dincolo de faptul că avem foarte multe situații în care avem localități fără medic de familie și pentru că suntem în Timiș, trebuie să discutăm despre realitatea din Timiș. Avem 36 de localități în care este nevoie de încă un medic de familie. Avem 6 localității în care nu avem niciun medic de familie și niciun punct de lucru. Și mai avem vreo 33 de localității în care nu avem medic de familie, în în care avem doar doar punct punct de lucru al altor altor cabinete pe medicina medicina de de familie”, mai spune Poiană.
Ea vorbește și despre posibile rezolvări ale situației. Autoritățile locale au un rol determinant. ”Implicarea reală a autorităților locale în activitatea medicinei primare. și anume susținerea din punct de vedere financiar, administrativ, logistic a tânărului care se duce Cu sediu cabinetului, cu locuință, cu ajutor financiar, cu condiții de școlarizare a copiilor, pentru că, asta am spus de câteva ori, medicul ăla de familie care se duce într-o localitate, are și el un partener de viață, are și el un copil, copilul ăla trebuie să învețe la școală, partenerul lui trebuie sa aibă un loc de muncă, ii trebuie s-aibă o viață socială, pentru că orice medic care se duce într-o localitate mai mică, într-os localitate mai slab dezvoltată, trebuie să vadă acolo și perspectiva dezvoltării lui profesionale viitoare. Nu putem să-i tăiem aripile de la început. Trebuie ca, de comun acord, politicile publice la nivel național, implicarea autorităților locale să creeze aceste premize de dezvoltare. Omul trebuie să vadă perspectiva pregătirilor lui profesionale în perioada care urmează”, a mai subliniat președintele Colegiului Medicilor.
Foto: arhiva
Comentarii prin facebook