Primăria Timișoara va putea accesa creditul BERD de 20 de milioane de euro. Dan Diaconu se întreabă unde merg banii

Împrumutul dorit de administrația orașului Timișoara de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost aprobat de consilierii locali în ședința de plen de marți seara. Așadar, Primăria Timișoara va semna actele pentru obținerea un credit de 20 de milioane de euro, la o dobândă, e adevărat excelentă, de 1,15%.

Din cele anunțate de conducerea primăriei, banii vor ajuta la cumpărarea a 21 de noi tramvaie din lotul Bozankaya, pentru a acoperi cofinanțarea Primăriei Timișoara, de 38,4 milioane de lei. De asemenea, banii vor merge și spre reabilitarea Căii Bogdăneștilor, aici cofinanțarea din fonduri locale fiind de 59,1 milioane de lei. În ambele cazuri, marea parte a finanțării provine din fonduri europene nerambursabile.

Tot din credit se va plăti Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, în valoare totală de 1,4 milioane de lei, din care banii de la BERD reprezintă 1 milion de lei, 1,5 milioane de lei pleacă și spre Studiul privind optimizarea rețelei de transport.

Printre cei care și-au pus întrebări legate de credit s-a numărat și fostul viceprimar, Dan Diaconu, de la PNL, acum în… opoziție.

„Nu am înțeles de ce sunt amestecate. În ce univers un studiu de rute de transport în comun poate să coste 500.000 de euro? Sigur că valoarea va scădea la licitație, dar mi se pare o sumă foarte mare. De asemenea, nu știu cum actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă costă aproape cât Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Insist asupra acestor două studii care nu aduc nici măcar o zonă de fezabilitate”, conform fostului viceprimar.

Explicații au venit de la city-managerul Matei Creiveanu.

„Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este cheia de accesare a fondurilor europene. Ne dorim ca aceste studii să fie contractate în baza achizițiilor BERD ca să fim siguri că vom contracta soluții reale și nu hârtie. BERD are proiecte de succes de readucere pe linia de plutire a companiilor de transport din sud-estul Europei, inclusiv alte orașe din România”, conform lui Creiveanu.

O justificare legată de necesitatea studiilor a venit și de la Ruben Lațcău.

„Rutele pe care le folosim acum sunt din anii 80, multe platforme industriale au dat faliment, au apărut blocuri în locul fabricilor. Ca să știm care sunt proiectele prioritare pentru următorii zece ani avem nevoie de acest studiu”, a spus viceprimarul.