Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a pierdut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie recursul împotriva unei decizii a Curţii de Apel Timişoara. Pe 10 februarie 2026 instanţa timişoreană a confirmat raportul întocmit de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) prin care Fritz a fost declarat în conflict de interese. Încă nu sunt clare efectele acestei decizii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, în mod definitiv că Dominic Fritz s-a aflat, în calitate de primar al Timișoarei, în stare de conflict de interese administrativ.
În ce privește efectele, cel mai probabil, timp de trei ani nu va mai putea exercita funcţii publice, ceea ce înseamnă că nu poate candida la viitoarele alegeri. În cazuri similare, primarii nu şi-au pierdut mandatul, dar nu au mai avut voie să candideze ulterior.
În iulie 2024, ANI a anunţat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.
Pe scurt, inspectorii de integritate susţin că, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timişoarei, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare.
Comunicatul ÎCCJ:
„Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.
În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.
Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.
Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică.”
Comentarii prin facebook