La începutul aceste luni, după plecarea forţată din funcţie a lui Dominic Fritz, atribuţiile de primar al Timişoarei au fost preluate de viceprimarul Ruben Laţcău. Imediat după acest schimb de ştafetă, DNA a deschis un dosar penal referitor la Colterm. Despre situaţia de la Colterm, dar şi despre administraţie şi politică într-un interviu cu Ruben Laţcău, defalcat în două părţi. Azi, prima parte.
Un dosar reşapat ţinut la sertar
Aş vrea să încep cu acelaşi vechi şi nou subiect Colterm. Imediat după ce ați preluat atribuţiile de primar, ați primit cadou, dacă pot să spun așa, un dosar la DNA. Ați afirmat că este dosar politic. Pe ce vă bazați?
E un dosar reșapat. În primul rând, asta trebuie să ținem minte, că acest dosar nu este o noutate, nu este o știre nouă. Deputatul AUR Florin Cornel Popovici, care acum trei ani era directorul Camerei de Conturi Timiș, a făcut o plângere penală în anul 2022 sau 2023, fix pe acest subiect. El a fost cel care a inventat această temă, că municipiul Timișoara și-ar devaliza propria companie. În contextul în care municipiul Timișoara este motivul pentru care Termia funcționează și pentru care Colterm este în viață. Sunt peste 1,2 miliarde de lei, bani pe care administrația Fritz i-a dat către Colterm în ultimii șase ani, mai mulți decât cincisprezece ani înainte, plătind nu doar facturi curente, ci plătind și datorii istorice din 2013, ’14, ’15, ’16, ’17, ’18, ’19, ’20. Pe fiecare an, cu excepția anului 2012, când guvernul Ponta a șters toate datoriile Colterm. În rest, pentru fiecare an de mandat Robu, administrația Fritz a plătit din datoriile restante. Ca atare, această tematică noi am mai auzit-o de la domnul Popovici de-a lungul timpului și știam această teorie a dânsului că municipiul s-ar fi îmbogățit pe seama Colterm. Aceste lucruri sfidează efectiv logica și realitatea economică.
Deci spuneți că acest dosar a fost ținut patru ani într-un sertar și a fost scos acum?
Nu știu unde a fost ținut. Ce vă spun este că a fost o plângere făcută la vremea respectivă de Florin Cornel Popovici. Mai mult decât atât, au fost întâlniri între Camera de Conturi și Primăria Timișoara, întâlniri care au minute scrise, care au urmări, care au hârtii produse în urma acelor întâlniri și care dovedesc că această tematică și aceste sesizări au existat de atunci. Și acest subiect a rămas într-un sertar, într-un dulap sau undeva în aer și a fost pus din nou pe tapet, acum la schimbarea de mandat.
„Fiecare leu din acei bani a mers la Colterm, exact așa cum a indicat Ministerul de Finanțe”
Pe scurt, DNA susţine că ați primit bani de la Guvern pentru Colterm, iar Primăria i-a folosit în alt scop. De aici vine o deturnare de fonduri. Ați folosit acei bani pentru altceva?
Fiecare leu din acei bani a mers la Colterm, exact așa cum a indicat Ministerul de Finanțe. Primăria Timișoara la acea vreme a făcut schimb de corespondență cu Ministerul de Finanțe în legătură cu acești bani și modul în care sunt acordați către municipii și cum se vor duce către termii. De altfel, motivul pentru care Guvernul nu a dat bani în mod direct termiei este că nu lasă legea să se întâmple acest lucru. Ar fi un ajutor de stat, iar Guvernul a dat banii către primării pentru că singurul mod în care banii publici pot ajunge în societățile publice sunt fie prin facturi, fie prin scheme de ajutor de stat. Dar nu era cazul în această speță. În speța aceasta, Ministerul de Finanțe ne-a indicat că acești bani vin către primărie cu titlu de subvenții și vor merge către Societatea de termie tot cu titlu de subvenții. De altfel, există o limitare tehnică de cum se pot face plăți. Municipiul nu poate să transfere bani către Colterm decât în baza facturilor, iar facturi nu se pot face decât fie pe subvenție, fie pe pierdere. Nu există altă posibilitate tehnică de a face transfer din contul de trezo al primăriei în contul de trezorerie al Coltermului. Orice alte povești sunt fabulații.
Bun, hai să fim clari! Deci nu ați luat banii de la Guvern pentru termie și ați plantat panseluțe cu ei…
Nu. Fiecare leu din acești bani a mers la Colterm și de fiecare leu din acești bani s-a cumpărat gaz.
Au fost și alte orașe care au primit în acea perioadă bani de la Guvern pentru termie: București, Craiova, Iași. Acolo cum s-a întâmplat?
Exact la fel ca la Timișoara.
Exact la fel?
Da.
Acolo sunt dosare penale?
Nu. Toate primăriile cu care am discutat noi, Oradea, Arad, Iași, Craiova, București, Constanța, toate aceste primării au primit banii de la Guvern. Nu s-au dat nicăieri banii direct către termie sau, în cazul Craiovei, către minister, că Ministerul Energiei este proprietarul Termiei de la Craiova. Aceste entități, primării sau Ministerul Energiei, au plătit acești bani pe titlul de subvenții sau pierderi, în funcție de disponibilul de facturare către termie.
Pe scurt, toate orașele au făcut la fel…
Da
Şi numai aici v-aţi trezit cu un dosar penal la DNA.
Exact. Iar paradoxul dosarului este că abuzul în serviciu a fost în folosul municipiului. De altfel, am spune că în general, funcționarii publici și demnitarii ar trebui să ia apărarea municipiului pe care îl reprezintă. În speța asta, procurorii ne acuză că am apărat interesul municipiului.
„Am făcut de-a lungul timpului foarte multe plângeri la DNA”
Ați vorbit de un grup infracțional organizat la Colterm, miza fiind acolo niște terenuri. Ce suprafață au acele terenuri?
Vorbim de aproximativ 55 de hectare la CET Sud, sau chiar mai bine. Vorbim de drumul de cenușă și de alte câteva zeci de hectare la Utvin. Și, desigur, vorbim de o parte din infrastructura din centru, clădirea de birouri din Parcul Poporului și o parte din CET Centru.
Ați făcut plângere penală la DNA?
Am făcut de-a lungul timpului foarte multe plângeri la DNA. Am făcut acum patru ani de zile sau cinci o plângere la DNA cu 12 capete de acuzare, printre care a fost acela că fostul director Colterm, Emil Şerpe, trezorierul PNL Timiș de la acea vreme, a plătit în avans materiale care n-au ajuns niciodată către Colterm, către o firmă a unei rude de-a dânsului. Iar din acei bani s-a cumpărat o mașină pe care domnul director Șerpe, trei ani mai târziu o vindea pe OLX din contul său personal. Și am pus toate aceste dovezi în plângerea penală pe care am îndreptat-o către Colterm, legată și de alte fapte. În total, cred că au fost acolo câteva sute de milioane de lei pagubă pentru care noi am făcut plângeri penale.
Sute de milioane?
Da, sute de milioane de lei. Iar legat de acel dosar, niciodată nu s-au cerut documente.
Deci n-ați primit niciun răspuns de la DNA?
Niciodată nu s-au cerut documente, niciodată nu s-au ridicat documente din primărie din Colterm. Nu a fost nimeni chemat nici la audiere, iar cred că doi ani mai târziu, procurorul a dispus clasarea dosarului, citând din raporturile Curții de Conturi pe acei ani că nu au fost prejudicii și concluzionând că faptele nu există, fără ca măcar să solicite documente.
Cine ar face parte din acel grup infracţioanl organizat, dacă tot ați vorbit de aşa ceva?
Păi putem să facem un istoric. Cred că știm cu toții că în sudul Timișoarei, mai ales în comuna Ghiroc, unde este CET Sud, poveștile cu grupările infracționale, mai ales în zona imobiliară, au făcut deliciul presei și au ajuns chiar pe masa procurorilor. Și au fost chiar și anchete care, mă rog, nu știu unde au ajuns, dar cel puțin au fost demarate. Cred că este foarte plauzibil că acei oameni care la Giroc au construit aceste grupuri și care au o puternică legătură cu PSD Timiș și cu zona roșie a politicii locale să fie implicați în această poveste cu terenul de la CET Sud. De asemenea, dacă ne uităm istoric la Colterm, vedem că au fost foarte mulți oameni care au avut legături profunde cu Colterm în perioada administrației Robu și care în continuare și-au păstrat influența și, și pozițiile de putere. N-aș vrea să dau nume, din simplul motiv că nu este rolul nostru să facem anchete. Este rolul procurorilor să facă anchete și să facă acuzații. Dar este evident că Colterm-ul a fost devalizat în formă continuă vreme de două decenii, de când s-a întors termia de la Guvern către primării. Și prima administrație care a oprit această devalizare, care a suspendat toate aceste hoții și a început insolvența ca să pună pe picioare această societate, este singura care a fost acuzată și anchetată.
„Este o situație cel puțin bizară de conflict de interese”
Administratorul judiciar este implicat în această poveste cu terenurile?
Păi, mama unui dintre administratorii judiciari a făcut situațiile contabile la Colterm pe toată perioada administrației Robu. Este o situație cel puțin bizară de conflict de interese. Știm că administratorii judiciari care au fost propuși de către judecătoarea sindică și care nu au fost propuși de către creditori, care nu au fost propuși de către acționarul majoritar, au avut multe întâlniri de-a lungul timpului cu administrația Robu. Unii dintre ei sunt membri PNL (Marius Cârceie – n.r.), au funcții de conducere în PNL, iar aceste relații de colaborare și de afaceri între administratorii judiciari și fosta echipă de conducere din Primăria Timișoara a domnului Robu sunt vechi. Relațiile dintre administratorul judiciar și oameni din mediul judiciar sunt cunoscute. Au ajuns în presă, filmări au ajuns în presă cu situații intime între oameni din sistemul de justiție (Casiana Seculi – n.r.) și acest administrator judiciar. Și totuși aceste fapte au continuat și nimeni nu le-a anchetat.
Știu că anul trecut creditorii au cerut schimbarea administratorului judiciar.
Da. ANAF-ul și AFM-ul, care au undeva la 80% din masa credală, doresc schimbarea administratorului judiciar și este un proces de apropximativ opt luni prin care se cere această schimbare. Celălalt creditor, practic, este într-o stare de cvasi-ilegalitate. Mă refer aici la compania E.ON, care, deși întreaga creanță de șaptezeci de milioane a fost plătită de către primărie, pentru că a fost garantată, este în continuare în comitet. Este o discuție în ce măsură prezenţa E.ON în acest comitet este sau nu este legală. Administratorul judiciar se folosește de tot felul de subterfugii ca să nu introducă Primăria Timișoara în comitetul de creditori, dar să mențină o companie care nu are niciun drept legal de a fi acolo. Iar AFM și ANAF care au optzeci la sută din masa credală, doresc schimbarea judiciarului. Deci astăzi suntem în situația în care judiciarul, membru de frunte în PNL, domnul Cârceie, și acoliţii dânsului iau douăzeci de mii de euro pe lună de aproape șase ani deja.
Douăzeci de mii de euro pe lună?
Exact, douăzeci de mii de euro pe lună. Aceasta este plata pe care instanța a decis-o. Acea instanță despre care iarăși presa vorbea, de relațiile intime pe care le are cu același administrator judiciar. Insolvența este într-un proces de întârziere teribilă. Niciun termen legal nu a fost îndeplinit și respectat. Se încasează acești bani lună de lună, fără ca să existe nici măcar o implicare în bunul mers al companiei. Primăria, administratorul special și directorul general din Consiliu se ocupă ca zi de zi ca societatea să funcționeze, iar acest grup care nici nu respectă legea, nici nu-și face treaba, nici nu vine cu plan de reorganizare, vedem că este în continuare protejat de către o parte din sistem. Cu toții ne putem pune întrebarea care este miza și care este motivul pentru care această societate este ținută în această stare de blocaj, în care judiciarul nu dorește reorganizarea societății, nu dorește întocmirea unui plan de restructurare și în care pași concreți spre ieșirea din insolvență nu sunt făcuți.
În urmă cu ceva timp ați făcut mai multe remarci critice la adresa justiției, unele foarte dure. Credeți că se repercutează acum asupra dumneavoastră acele remarci? Ați avut inclusiv plângeri la CSM.
Cred că orice om care își permite să spună adevărul despre problemele grave din sistemul de justiție, astăzi poate să devină o țintă. În același timp, cred că este evident că astăzi trăim într-un context, în România, dar din păcate și în Timiș, prin care părți mari ale acestui sistem de justiție și de ordine publică sunt capturate sau acționează ca și cum ar fi capturate. Asta este o realitate pe care o vedem cu ochii liberi. Vedem, de asemenea, în spațiul public poze, filmări, înregistrări cu relații total amorale între oameni din acest sistem și oameni din zona infracțională sau din zona politică. Și aceste lucruri scapă, nesancționate. Vedem că CSM nu are nicio preocupare cu aceste relații, cu aceste conflicte flagrante de interese, dar are preocupări intense să închidă orice voce care pune pe tapet în discuția publică aceste probleme.
Comentarii prin facebook