Amintiri cu „speciali”

Editorial de Ino Ardelean

Editorial de Ino Ardelean

„Eşti din Ardeal?”; „Da”; „La voi se face pălincă?”; „Da”; Vrei o permisie?”; „Sigur”; „Dacă vrei, îmi aduci la întoarcere patru litri de pălincă”. Dialogul de mai sus l-am avut, la finele anilor ”80, ca tânăr soldat, cu un ofiţer, şef de pluton sau companie, nu mai ţin minte. Îmi amintesc însă, ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri, că mi s-au înmuiat genunchii şi parcă m-ar fi lovit cineva în moalele capului. Era pentru prima dată în viaţă, când eram pus faţă în faţă cu fenomenul şpagă, şperţ, ciubuc, cum vreţi să-i spuneţi. Nu eram venit cu pluta, ştiam de „atenţiile” care se dau, mai ales la doctori. Ştiam de trocul în natură care avea loc, respectiv cei care furau carne o dădeau la schimb cu brânza furată de alţii etc. Inclusiv cărţile mai rare, care nu se găseau în librării, făceau parte din acest comerţ de epocă primitivă.

Însă mi se părea de neconceput ca un ofiţer al Armatei Române (ştiţi, haină militară, onoare bla-bla) să-mi ceară în faţă şpagă pentru un lucru la care, probabil, aveam dreptul. Da, auzisem, că se dau permisii pe unele „atenţii”, dar nu credeam că acestea sunt cerute. Vorbind cu colegii, am aflat că şi la alţii li s-au cerut diverse lucruri, în general tot licori bahice. Cei care nu aveau, mergeau şi ei în „permisii”. Chiar aveau de ales: cu „trenul” sau cu „maşina”. „Trenul” însemna  să se ţină în mâini între două paturi supraetajate şi să „pedaleze” în gol. Un soldat plimba o mătură pe lângă el, adică erau „copacii” pe care îi vedea din tren. Cu „maşina” însemna să iei valiza între picioare şi să te deplasezi cu ea într-un fel de mersul piticului sau, dacă vreţi, maşinile din „Fred şi Barney”. Şi nu sunt poveşti nici acelea cu măsuratul unei încăperi, hol etc. cu un băţ de chibrit sau spălatul veceurilor cu periuţa de dinţi.

Să mai spun că biroul ofiţerului duhnea a distilărie sau a cârciumă de mahala? În mod cert nici sângele de pe pereţi nu lipsea, fiindcă pentru unii ofiţeri (nu toţi) bătaia era la ordinea zilei. Ca să nu vorbesc de subofiţeri, pe lângă care Moş Teacă era un exemplu de rafinament. În fine, mai în glumă, mai în serios, vorbeam pe atunci că ciroza ar trebui declarată boală profesională pentru cei din armată.

Al doilea fenomen, după alcoolizarea zilnică, era hoţia. Se fura la rupere. Orice. Carburanţi, efecte militare, alimente etc. Doar norocoşii detectau în mâncare vagi urme de grăsime, că de carne nu putea fi vorba. În afară de lenjerie intimă, n-am avut nici eu, nici alţii, haine sau bocanci noi. Despre bocanci se şi spunea că nu e bine să fie noi, că sunt rigizi şi-ţi fac bătături la picioare. Se puteau cumpăra însă prin pieţele de vechituri, alături de vestoane, cămăşi militare, chiar curele cu cataramă. Se găseau haine noi şi în unitate, dar trebuia să plăteşti pentru ele. Cert este că, pe unii armata i-a „făcut bărbaţi” cum se spunea, iar altora le-a adus traume pe viaţă. Nu pot să certific, dar la nivel de zvonuri – care înlocuiau atunci mass-media – cam la vreo două luni se vorbea de sinuciderea unui soldat. Şi nici acum nu aş putea spune la ce se pricepeau mai bine oamenii ăia: la furat sau la băut.

Nu mă număr printre cei care deapănă amintiri din cătănie la o bere („what happens in Vegas, stays in Vegas”). M-am decis să scriu însă despre propria experienţă cu actualii „speciali” văzând, în ultima perioadă, odată cu dezbaterile pe marginea pensiilor nesimţite, o imensă propagandă despre cum s-au „jertfit” bravii noştri ofiţeri pentru ţară, ce tribut de sânge au dat etc. Iar acum, vorba unui senator PNL (Virgil Guran), fost ofiţer de armată,  stau la pragul subzistenţei cu 4.000 de lei pensie. (Cum sătulul nu-l înţelege pe flâmând, dacă 4.000 e subzistenţă, cum o fi pensia medie de 1.800 de lei?) Da, îmi asum criticile de lipsă de patriotism, că lovesc în  fibra poporului român (care o fi aia, armata, hoţia sau alcoolul?). Dar unele lucruri trebuie spuse, mai ales că experienţa mea a coincis până la ultima virgulă cu ale multor cunoscuţi.

Se vorbeşte că, după 1990, s-a făcut o mare reformă în armată. Am văzut! Gabriel Oprea, fostul purtător de geantă (la propriu) al infractorului Miron Cozma, unul dintre cei mai nocivi indivizi din istoria recentă a ţării, a ajuns la numărul maxim de stele pe epoleţi, Doar mareşal mai trebuie să-l facă. Pe la televiziunile penalilor, tot văd un general, Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, emiţând imense imbecilităţi. Pe de altă parte am avut şi marea şi plăcuta surpriză, ca după începerea războiului din Ucraina, să văd unii generali în rezervă cu toate vorbele la ei, antiputinişti şi clar pro-occidentali. Ceea ce nu se poate spune însă despre marea masă de ofiţeri.

Sigur, nu-i corect să faci o generalizare, în mod cert există şi oameni oneşti în armată. Dar la fel ca în toate instituţiile de stat, nu se face o departajare pe bază de merite, performanţă, competenţă. Cel care s-a bătut toată viaţa cu bateriile de vin are aceeaşi pensie specială cu cel care a fost pe teatre de luptă, în Irak, Afganistan etc. Pensii speciale au şi Ţiriac şi Iordănescu „Caşchetă”  şi Ilie Năstase. (Pe lângă renta viageră de sportivi.) E şi treaba celor onorabili din armată să ia distanţă de specimene precum cei cu care am avut experienţele personale descrise mai sus. Cât despre primul „special” al ţării, aş putea accepta ca Nicolae Ciucă să ia o pensie de 18.000 de lei. Dar oare merită şi salariul de premier? Sau onoarea militară l-ar obliga să-l împartă sau chiar să-l cedeze lui Marcel Ciolacu?

P.S. Şeful sindicatului militarilor în rezervă este un anume Mircea Dogaru, admirator al lui Alexandr Dughin şi nelipsit din televiziunile infractorilor. Individul ăsta parcă e beat tot timpul sau aşa o fi el. În 2012 semna alături de Victor Ponta şi Crin Antonescu un protocol pentru desfiinţarea DNA, ANI şi CNSAS. Ua mai târziu afirma textual: “Domnu’ Mărieș, regret că armata, la ordinul Partidului, n-a tras în decembrie ’89, poate nu mai aveam atâția eroi de mucava astăzi… regret că n-a tras!, „eroii de mucava” fiind „Tismănenii” și „Patapievicii”. Dincolo de faptul că armata chiar a tras în decembrie 89, n-am alte comentarii!

 

 

Autor
Etichete , ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

8 comentarii pentru acest articol

Mihai a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 11:20 )

@Ino Ardelean: Daca in 1990 ai terminat liceul cum puteai sa fii in armata la sfarsitul anilor 1980, adica
1988 si 1989 ???

Ion a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 15:50 )

Cam razbate regretul ca nu ai ales cariera militara…Oricum militarii au fost,din 1864 incoace,tot speciali,asa ca si in perioada la care faci referire,erau tot…speciali!Acu ne laudam ca ne apara NATO si americanii,dar fac asta pentru ca Romania a semnat un Tratat de aderare la NATO,aprobat prin lege…si in acel tratat,militarii romani sunt tot…speciali,chiar mult mai speciali decat sunt azi in realitate…Faptul ca unii si-au ales gresit carierele in viata si isi dau seama de asta numai dupa zeci de ani,cand e vorba de pensie,nu inseamna ca toti cei care au ales cariera militara trebuie pedepsiti si adusi la nivelul celor ce au ales gresit candva…pentru linistea lor sufleteasca si materiala….

Jack a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:44 )

Are dreptate, beau si fura. Nu vad nimic special in ei.

@Mihai @ Ion a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:45 )

Cei doi care ati postat mai sus sunteti cumva beneficari ai pensiilor speciale? Sau inca nu, dar le asteptati cu narabdare?

Dan A. a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:46 )

@Mihai
De unde ai scos cifrele astea? In articol nu scrie asa ceva.

Lili a spus: (aprilie 4th, 2023 at 07:55 )

Nu vă puneți cu pensionarii militari: rar veți mai găsi minți mai odihnite ca ale lor. Mai ales în tagma foștilor tablagii. Un model e chiar acel Dogaru, pekinezul milităros la casa turnătorului Felix. Pentru câteva sute de lei pe seară (cel mai probabil) vomită „dezvăluiri” și comentează mereu previzibil (nu m-am mai uitat de ani buni la Antene și când zappez și-i văd cu sigla CNN în spate, mă apucă greața).
Cuvântul-cheie care apare cel mai des în rezumatele despre perioada din armată e ăsta: prostie. E drept că nici în restul societății nu băltea foarte multă inteligență. Și nu cred că furau mai mult sau mai puțin decât o făceau alții. „Toată lumea trăiește de unde lucrează”, se zicea, adică a fura = a trăi, a fura = acțiune necesară trăirii / supraviețuirii. Cât despre băut (pe vremuri era și jocul de cărți), e o activitate de mult și adânc încastrată în profilul militarului.

praslea cel debil a spus: (aprilie 5th, 2023 at 01:14 )

ca sa ne intelegem:
1) in armata romana nu se fura, ci se…”completa”
2) din centurile de piele se faceau…hamuri
3) din marmide…cazane de tuica
4) tinuta de iarna, care era din lana, se ducea la…daracit
5) de prin anii ’80 armata s-a deprofesionalzat…majoritatea militarilor in termen cat si cadrele erau duse la…diribau, adica „arme cu recul in palma”. instructie se facea doar o luna, iar dupa depunerea juramantului…”la munca tovarasi!
6)last but not least: sunt de acord ca lilitarul roman care a participat in teatrele de razboi sa primeasca un spor la pensie, in functie de timpul petrecut acolo.
p.s: am aflat cu stupoare/lehamite ca si „domnul general” ion tiriac are pensie speciala de 12.000 lei pe luna,,,

liviu a spus: (aprilie 5th, 2023 at 08:54 )

Domnule INO Ardelean ,
Tot ce ati scris in articol este ADEVARAT.
Am facut 6 luni dupa facultate la ofiteri de rezerva la RADNA in primavara -vara 1975.Am fost inaintati sublocotenenti dar am mai ramas in plus 2-3 saptamini pina s-a inaugurat monumentul de pe soseaua nationala monumentul de la PAULIS.Pt acel timp s-a dat solda de sublocotent.Ce credeti ca a facut maiorul comandant de companie cu mina lui dreapta plutonierul de companie ? Au scos niste pierderi si distrugeri facute de inginerii profesorii doctorii etc in rezerva exact cu valoarea leilor ce urmau sa se dea .Ca nimeni sa nu ceara nimic s-a deschis poarta unitatii spunindu-se LIBERARE. Si asa au furat banii .Precis ca a stiut de ei si comandantul si cel mai betiv pe unitate CI-stul adica securistul.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO

Administratie vezi arhiva Administratie

Final de poveste în disputa cu primăria? Directorul Direcției de Cultură Timiș scrie despre pasarela pietonală peste Bega

Disputa dintre Direcția Județeană de Cultură și Primăria Timișoara, pe tema pasarelei pietonale peste Bega, pare să se fi sfârșit, cel puțin în viziunea directorului primei instituiții, Sorin Predescu. El oferă o cronologie a desfășurării evenimentelor, pentru ca la final să acuze primăria că minte, dar și că nu știa sau nu a vrut să...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Final de poveste în disputa cu primăria? Directorul Direcției de Cultură Timiș scrie despre pasarela pietonală peste Bega
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

societatea timisoara

Victor Rebengiuc, Tudor Chirilă, dar şi Lia Savonea, laureaţi ai premiilor Societății Timișoara

Consiliul de conducere al Societății Timișoara a stabilit tradiţionalele premii pentru anul 2025. Printre laureaţi se numără Victor Rebengiuc, Raluca Moroșanu, Tudor Chirilă şi Dan Perjovschi. Totodată Lia Savonea şi şefa CSM, Elena Costache, au primit Premiul „Secera și ciocanul”: Premiile Societății Timișoara pe anul 2025 sunt următoarele: Premiul „Speranța”:Victor Rebengiuc și Raluca Moroșanu Premiul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Victor Rebengiuc, Tudor Chirilă, dar şi Lia Savonea, laureaţi ai  premiilor Societății Timișoara
Iulius Town: Winter Sale

Sport vezi arhiva Sport

Final în forță! A treia victorie amicală, urmează cantonamentul din Antalya

Politehnica Timișoara a câștigat primul meci susținut în acest an pe teren cu iarbă și pe stadionul Electrica. Scorul partidei cu Unirea Sântana a fost 2-0 (0-0). Prima repriză a fost fără gol, deși alb-violeții au lovit de două ori bara, prin D. Popa (3, transversală) și C. Toma (27), iar în min. 37 un...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Final în forță! A treia victorie amicală, urmează cantonamentul din Antalya
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Toate cele trei segmente ale drumului expres Arad – Oradea au contracte semnate pentru execuție

CNAIR a semnat contractul de execuție pentru ultimul din seria de trei contracte pentru realizarea unui drum expres între Arad și Oradea, acest proiect ”luând fața” celui privind realizarea autostrăzii Timișoara – Moravița. În acest moment, pe întreaga lungime de 120.47 de kilometri ai întregului Drum Expres Arad-Oradea sunt contracte parafate cu constructorii. Joi a...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Toate cele trei segmente ale drumului expres Arad – Oradea au contracte semnate pentru execuție

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Bătrânii din Timișoara vor beneficia de un nou centru, cu 50 de locuri, unde vor putea beneficia de servicii sociale moderne. Acesta va funcționa într-un spațiu reamenajat, iar investiția este realizată cu peste șapte milioane de lei, fonduri nerambursabile. În acest moment poate fi lansată licitația pentru găsirea firmei constructoare care se va ocupa de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Direcția de Asistență Socială Timișoara va deschide un nou centru pentru bătrâni, realizat cu fonduri nerambursabile
Societățile care oferă servicii de vidanjare în Timiș au fost descoperite cu probleme în urma unor controale realizate de Garda de Mediu. Amenzile scrise de inspectori au depășit o sută de mii de lei. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Timiș au desfășurat, în perioada 23.01.2026 – 29.01.2026, acțiuni de control la operatorii...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Probleme în prestarea activității de vidanjare în Timiș. Amenzi de peste o sută de mii de lei
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, în calitate de partener Enterprise Europe Network (EEN), în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Israel–România, sub egida Ambasadei Statului Israel în România, invită companiile timișene să acceseze noi parteneriate de afaceri pe piața israeliană prin participarea la un eveniment de networking internațional dedicat promovării cooperării economice...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIA Timiș susține cooperarea România-Israel în cadrul unui eveniment de networking
Consiliul de conducere al Societății Timișoara a stabilit tradiţionalele premii pentru anul 2025. Printre laureaţi se numără Victor Rebengiuc, Raluca Moroșanu, Tudor Chirilă şi Dan Perjovschi. Totodată Lia Savonea şi şefa CSM, Elena Costache, au primit Premiul „Secera și ciocanul”: Premiile Societății Timișoara pe anul 2025 sunt următoarele: Premiul „Speranța”:Victor Rebengiuc și Raluca Moroșanu Premiul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Victor Rebengiuc, Tudor Chirilă, dar şi Lia Savonea, laureaţi ai  premiilor Societății Timișoara
Vineri, primarul comunei Moşniţa Nouă, Gerald Simonis, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Creșterea eficienței energetice prin reabilitare termică a instituțiilor de învățământ din comuna Moșnița Nouă”.  Proiectul presupune: reabilitare termoenergetică a clădirilor înlocuirea tâmplăriei modernizarea sistemelor de încălzire, ventilare și iluminat instalarea de panouri fotovoltaice Beneficiare vor fi Grădinița şi Școala din Urseni....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Şcoala şi grădiniţa din Urseni, comuna Moşniţa Nouă, vor fi reabilitate energetic. A fost semnat contractul de finanţare
Autoritățile statului l-au luat din familie pe băiatul de 13 ani, acuzat că l-a ucis pe Mario, adolescentul de 15 ani din Cenei. Drepturile părintești au fost suspendate. Direcția pentru Protecția Copilului Timiș l-a ridicat de urgență pe copilul de 13 ani din familie, după ce părinții nu s-au conformat solicitărilor DGASPC. Inspectorii au solicitat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Copilul de 13 ani acuzat de familie a fost preluat de stat, după ce familia nu și-a făcut datoria
Timișoara produce discurs de metropolă, dar rezultate de oraș mic. Nu entuziasmul lipsește, ci puterea reală de a livra. Orașul vorbește compulsiv despre proiecte, mobilitate, digitalizare. Dar diferența nu se vede în conferințe, ci în șantiere închise; nu în postări, ci în finalizări. Iar aici, Timișoara excelează într-o disciplină rușinoasă: „aproape gata”. Comunicarea a devenit performanță,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timișoara captivă în propriile promisiuni
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.