Pandemia de COVID-19, pe lângă faptul că este o urgență globală de sănătate, are multiple ramificații nu doar socio-economice, ci și psihologice, persoanele care suferă de diverse fobii și tulburări de sănătate mentală fiind extrem de afectate în această perioadă.
Cercetările efectuate asupra bolii COVID-19 au relevat o creștere a temerilor legate de contractarea virusului. Deși frica este un rezultat psihologic obișnuit și normal în timpul pandemiilor, situația mondială actuală este practic în continuă evoluție, iar faptul că apar constant necunoscute sporește temerile multor persoane. Prin urmare, frica legată de această boală s-ar putea manifesta nu numai sub formă de anxietate asociată cu o potențială infectare cu SARS-CoV-2, ci ar putea exacerba și diverse fobii și tulburări mentale pe care oamenii deja le aveau.
Ipohondria
Ipohondria sau anxietatea legată de sănătate este frica irațională, obsesivă pe care o persoană o are că va dezvolta probleme medicale grave. Deși este normal ca orice persoană să resimtă un anumit stres în ceea ce privește situația actuală, cele cu ipohondrie pot constata că anxietatea din jurul pandemiei de COVID-19 le poate afecta grav sănătatea mentală. Pentru acestea, orice acces de tuse, de exemplu, chiar dacă a fost provocat de praful din casă, poate fi văzut ca un simptom de COVID-19. Autoritățile sanitare le recomandă persoanelor cu ipohondrie să ia în calcul o serie de metode pentru a face față anxietății:
Să țină un jurnal cu privire la modul în care se prezintă obsesiile, în ce contexte apar temerile accentuiate etc.
Să scrie pe pagina din stânga potențiale complicații de sănătate cauzate de COVID-19, iar pe pagina din dreapta gânduri echilibrate și posibile soluții la problemele care ar păutea apărea.
Să limiteze timpul dedicat știrilor despre pandemie, evitând să urmărească toate actualizările pe internet sau la televizor (să se informeze, de exemplu, doar o dată pe zi, dimineața ori seara).
Să își găsească diverse modalități de petrecere a momentelor libere care să le ia gândul de la pandemie: să stea de vorbă cu o persoană dragă printr-un apel video, să facă gimnastică la domiciliu, să citească o carte veselă etc.
Fobia de sufocare
Unele persoane care se tem că s-au infectat cu coronavirus intră în panică, respiră foarte repede, ritmul cardiac li se întețește și astfel nivelul de oxigen din sânge poate să le scadă. De asemenea, anumite persoane, deși poartă mască de protecție, respiră mai rar când ies din casă, de teamă să nu se infecteze. Însă o respirație superficială va crește senzația de sufocare și se poate ajunge la hiperventilație și atacuri de panică.
E bine de știut că numeroase studii au arătat că purtarea corectă a măștilor de protecție, cu gura și nasul acoperite, și păstrarea distanței față de alte persoane reduc considerabil riscul de infectare și de îmbolnăvire.
Teama de a se testa
Multe persoane se tem că vor avea un rezultat pozitiv dacă își fac un test RT-PCR, astfel încât refuză să facă acest test chiar dacă au anumite simptome care ar putea semnala infectarea cu noul coronavirus. E important de reținut că dacă apar simptome precum tusea uscată, febra și oboseala, trebuie sunat medicul de familie pentru instrucțiuni. Dacă medicul consideră că pacientul poate fi infectat, acestuia i se va face testul la domiciliu în mod gratuit, iar dacă testul este pozitiv pacientul va fi monitorizat în continuare de medicul de familie. Astfel, dacă simtomele se agravează, traseul de tratament al pacientului este mai ușor deoarece este deja luat în evidență.
Fobia de alte persoane care au avut COVID-19
Nu de puține ori membrii familiei sau alte persoane care au rămas în izolare cu un pacient infectat cu noul coronavirus se tem că vor fi și ele infectate. Este important ca, dacă în gospodărie este o persoană care a testat pozitiv pentru COVID-19, aceasta să stea cât mai izolată de restul membrilor gospodăriei, să poarte mască atunci când se află în apropierea lor, iar aceștia să dezinfecteze des zonele din casă folosite la comun.
Misofobia
Misofobia, numită și germofobie, este o teamă patologică de murdărie sau de contaminare. Concret, persoana afectată nu se poate concentra la activitățile zilnice din cauza fricii de infectare, a nevoii de a se spăla excesiv pe mâini sau de a dezinfecta constant diverse spații și obiecte, chiar dacă le-a dezinfectat deja și nu le-a mai atins nimeni. Cel mei eficient tratament pentru această fobie este psihoterapia, mai precis terapia cognitiv-comportamentală. De obicei, este suficientă pentru a rezolva problema misofobiei, dar, dacă nu, poate fi recomandat tratament medicamentos pe bază de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau inhibitori ai recaptării serotoninei-norepinefrinei.
Teama de locuri aglomerate
Cum distanțarea socială este una dintre cele mai importante măsuri pentru evitarea infectării cu noul coronavirus, anumite persoane au căpătat o teamă exagerată de spații aglomerate. În cazul în care nu le pot evita, e bine să țină cont de faptul că, atâta vreme cât nu petrec foarte mult timp în acele spații și poartă corect masca, gradul de protecție este ridicat.
Frica de ace
Deși vaccinarea anti-COVID-19 care este în plină desfășurare la nivel mondial vine cu speranța de restrângere a cazurilor grave de boală și, deci, de descreștere a evoluției pandemiei, există persoane care se tem de acest proces. Fobia de ace sau tripanofobia este o teamă des întâlnită, fiind cauzată atât de factori genetici cât și de factori de mediu (de exemplu, o experiență negativă la dispensar în copilărie). Această teamă se poate trata cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, iar dacă această metodă nu funcționează, medicul psihiatru poate recomanda tratament medicamentos.
Teama de COVID-19 este în general asociată cu parcursul imprevizibil al acestei boli. Pentru a încerca să controleze această teamă, e bine ca persoanele afectate de ea să facă tot posibilul pentru a evita infectarea (purtarea corectă a măștii de protecție, spălarea corectă a mâinilor etc.) și să își amintească faptul că majoritatea covârșitoare a celor care s-au infectat până acum cu noul coronavirus la nivel mondial nu au avut decât simptome ușoare. Concret, peste 99% dintre oamenii infectați la nivel global se confruntă cu simptome ușoare, care nu necesită tratamente complexe sau spitalizare. La fel de important de reținut, potrivit Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), cele mai multe persoanele care au fost bolnave de COVID-19 se recuperează complet și revin la starea lor obișnuită de sănătate.
Sursa: doc.ro
Comentarii prin facebook