Scrisoare pastorală la sărbătoarea Nașterii Domnului 2021 – Preasfinţitul Alexandru Mesian

ALEXANDRU,
Din mila lui Dumnezeu și grația Sfântului Scaun Apostolic al Romei, Episcop Român Unit Greco-Catolic al Eparhiei de Lugoj

Onoratului cler
și iubitului popor credincios
har, binecuvântare și mântuire de la Dumnezeu-Tatăl
și de la Domnul nostru Isus Cristos

„Și Cuvântul trup s-a făcut și a locuit între noi…” (In 1,14)

Iubiți frați întru preoție,
Iubiți credincioși,

Niciodată omenirea n-a avut o zi de bucurie atât de mare ca ziua de astăzi, când se împlinește ceea ce profeții au profețit cu multe sute de ani înainte, ceea ce Arhanghelul Gavril a vestit Mariei din Nazaretul Galileii, că va naște fiu. Astăzi se bucură toți fiii strămoșilor noștri, Adam și Eva, deoarece astăzi a răsărit soarele dreptății pentru lumea păcătoasă; astăzi s-a ivit ziua mântuirii noastre; astăzi s-a proclamat mântuirea lumii acesteia pierdute; astăzi s-a născut Mântuitorul lumii: Isus Cristos.

Era iarnă când Sfântul Iosif cu Preacurata Fecioară Maria au trebuit să călătorească la Betleem, deoarece împăratul August a dat poruncă să se facă recensământul populației, să se înscrie fiecare acolo de unde își are originea.

Sfântul Iosif și Preacurata Fecioară Maria au fost de origine din Betleemul Iudeii, de aceea ei au trebuit să călătorească acolo pentru recensământ. Iosif a pornit deci cu Maria din Nazaret spre Betleem.

Peste dealuri înalte și drumuri pietroase, după o călătorie lungă au sosit la Betleem, dar aici n-au găsit găzduire, căci toate locurile de pe la cunoștințe și de la casele de oaspeți erau ocupate de lumea venită din diferite părți pentru recensământ. Au trebuit să se retragă peste noapte la capătul orașului într-un grajd, unde în vreme grea și furtunoasă se adăposteau păstorii cu dobitoacele lor. În acel grajd și în acea noapte a născut Fecioara Maria pe Unul Nă­scut Fiu al Său.

Acolo a fost culcat, în iesle, Pruncul Isus, despre ca­re profetul Isaia a profețit: „Prunc S-a născut nouă și se cheamă numele Lui Înger de mare sfat… Dumnezeu tare.” (Is 9, 6.) La peștera din Betleem au venit cete de îngeri care acum, la nașterea Lui, cu cântări de mărire au lăudat pe Dumnezeu zicând: „Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace între oameni bunăvoire” (Lc 2,14).

Au venit păstorii și magii de la răsărit și împreună s-au închinat pruncului dumnezeiesc. Pruncul acesta născut astăzi în lume este Fiul lui Dumnezeu, care a venit să ne mântuiască pe noi din blestemul păcatului strămoșesc.

Iubiți credincioși,

De-a lungul celor peste 2000 de ani de la Nașterea Domnului nostru Isus Cristos, milioane de oameni au crezut și s-au închinat pruncului dumnezeiesc. Mulți au murit ca martiri, mărturisind acest adevăr.

Și noi, când spunem Crezul – când ne mărturisim credința – Îl adorăm pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu: „Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a coborât din ceruri și S-a întrupat de la Spiritul Sfânt și din Maria Fecioara, și S-a făcut om”.

Dumnezeu L-a trimis pe unicul Său Fiu în lume ca să repare ofensa nemăsurată adusă maiestății divine, de către om. Repararea trebuia făcută de o persoană mai presus de om fiindcă și greșeala a fost comisă față de Ființa supremă, față de Dumnezeu.

Astfel, Fiul Omului, a doua persoană a Preasfintei Treimi, de o ființă cu Tatăl, S-a învoit să ia asupra Sa toată urgia dreptății divine și prin jertfa vieții Sale, să-l facă pe om să înțeleagă și gravitatea păcatului, dar și marea iubire a lui Dumnezeu față de el!

Pentru aceasta, Isus se coboară din gloria nemărginită și luând chip de rob se naște într-o familie modestă, într-un grajd, o peșteră, la marginea orașului Viflaim, un mic orășel din Iudeea. Condiția de umilință a Mântuitorului nu poate fi înțeleasă de mintea limitată a omului! Este o umilință care te înspăimântă, te face să tremuri! Dumnezeu cel veșnic, însăși frumusețea și bogăția, însăși plenitudinea fericirii, se nimicește… și până unde… acolo unde nimeni nu-L aștepta pe Mesia, pe Regele, pe Împăratul care va elibera popoarele!

În predica de la Liturghia din Noaptea de Crăciun din anul 2020, vorbind despre dragostea Tatălui Ceresc față de neamul omenesc, Sfântul Părinte Papa Francisc a spus, printre altele, că „un Fiu s-a dat nouă” (Is 9,5). Tatăl nu ne-a dat ceva, ci pe însuși Fiul Său unicul născut, care este toată bucuria Sa. Și totuși, dacă privim la nerecunoștința omului față de Dumnezeu și față de nedreptatea față de atâția frați ai noștri, vine o îndoială: Domnul a făcut bine să ne dăruiască așa de mult, face bine să mai hrănească încredere în noi? Nu ne supraevaluează? Da, ne supraevaluează, și face asta pentru că ne iubește până la moarte. Nu reușește să nu ne iubească.

Așa este Dumnezeu, a mai spus Sfântul Părinte, este atât de diferit de noi! Ne iubește mereu, mai mult decât reușim noi să ne iubim pe noi înșine. Este secretul Său pentru a intra în inima noastră. Dumnezeu știe că unicul mod pentru a ne mântui, pentru a ne vindeca înăuntru, este să ne iubească: nu există un alt mod. Știe că noi devenim mai buni numai primind iubirea Sa neobosită, care nu se schimbă, ci ne schimbă pe noi.

Numai iubirea lui Isus ne transformă viața, ne vindecă rănile mai profunde, eliberează de cercurile vicioase ale insatisfacției, supărării și plângerii, a menționat Suveranul Pontif.

Ce spune Isus Cristos despre Sine? Când Cristos a fost judecat la moarte a fost întrebat de Pilat: „Ești tu Cristos, Fiul celui binecuvântat? Iar Isus a zis: Eu sunt și veti vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta celui Atotputernic și venind pe norii cerului” (Mt 14,61-62).

Cerul și pământul, evanghelia și istoria, unanim mărturisesc, căci Cristos este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Unul născut iar nu creat.

Cu toate că despre dumnezeirea lui Isus Cristos sunt atâtea mărturii, totuși, sunt mulți care nu-L recunosc și nu vor să-L recunoască pe Isus Cristos de Fiu a lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii.

Iubiți credincioși,

Cu umilință și smerenie să ne rugăm lui Isus Cristos să ne dea credință și tărie să putem mărturisi adevărul că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, este Mântuitorul lumii. Aceasta o învață Sfânta Maică Biserică de peste 2000 de ani. Această credință adevărată au mărturisit-o și o mărturisesc și astăzi milioane de martiri, cu sângele și viața lor.

Toți cei care am devenit creștini prin Sacramentul Sfântului Botez, avem datoria de a vesti „vestea cea bună”, Evanghelia lui Cristos, care a venit în lume să mântuiască neamul omenesc, “Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu l-a dat, ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viața de veci” (In 3,16). Să nu uităm, așadar, că avem datoria de a vesti și evanghelia carității prin faptele noastre de iubire față de aproapele, față de cei ce se găsesc în suferințe, care se identifică cu Cristos, Cel umil, sărac și marginalizat.

Împreună cu îngerii, păstorii, magii, cu Preacurata Fecioară Maria, Mama lui Isus, cu Sfântul Iosif, cu întreaga Biserică să adorăm și noi pe Pruncul Isus din ieslea din Betleem, prezent în Taina Sfintei Euharistii pe sfintele noastre altare.

Și în anul 2021, omenirea întreagă a continuat să fie încercată de așa-numitul SARS-CoV 2 (COVID-19), ceea ce a adus perturbări în viața socială și spirituală a tuturor iar mulți dintre locuitorii acestei planete au trecut la cele veșnice.

Sperăm în ajutorul Atotputernicului Dumnezeu și că momentul opririi acestei suferințe mondiale nu va întârzia să apară.

Dimpreună cu P.S. Părinte Călin Ioan Bot, Episcopul auxiliar al Eparhiei noastre de Lugoj, Vă dorim tuturor Crăciun fericit, cu sănătate și bucurii, iar Anul Nou 2022 să vă aducă belșug de haruri de la Pruncul Isus.

Sărbători fericite!

La mulți și fericiți ani!

Cu arhierești binecuvântări,

† ALEXANDRU
Episcop de Lugoj

Dată la Palatul Nostru Episcopal din Lugoj, la Praznicul Nașterii Domnului, Anul Domnului 2021.