CROSS-BORDER NETWORK FOR EDUCATION AND RESEARCH OF NATURAL RESOURCES

e-MS Code: RORS-279

ACRONYM: NeteRNR

TOTAL FUNDS CONTRACTED: € 1 124 337.90

LEAD PARTNER: University of Life Sciences “King Mihai I” from Timisoara – ULST

PROJECT PARTNER: Regional Development Agency Juzni Banat from Pancevo – RDAJB

Proiectul – Rețea Transfrontalieră pentru Educație și Cercetarea Resurselor Naturale (Cross- Border Network for Education and Research of Natural Resources) din cadrul Programului Interreg-IPA CBC de Cooperare Transfrontalieră România inițiat de Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Banatul de Sud din

Pancevo – Serbia, tratează provocările comune în protecția și utilizarea durabilă a principalelor resurse naturale, solul și apa, în regiunea transfrontalieră a Regiunii Banatului de Sud și a județului Timiș. Prin acest proiect au fost stabilite două sisteme de monitorizare care include monitorizarea solurilor agricole și a surselor de apă din regiunea transfrontalieră privind poluarea cu metale grele. Metalele grele sunt prezente în mod natural în sol și ape dar există însă și o altă categorie de metale grele, care sunt toxice și în concentrații scăzute, precum cadmiu, mercur, plumb, crom. Contaminarea solului cu metale grele este una dintre problemele majore datorate poluării. Asimilarea lentă a acestor substanțe ne afectează solul, apa, aerul și sănătatea, producând modificări cronice ale sistemelor fiziologice.

Recoltarea solului în structură naturală, așa cum este solul așezat în natură, interesează în special agrotehnicieni în studiile de pedologia solului, în timp ce recoltarea probei de sol în structura artificială se folosește în cercetările de laborator și se poate realiza mai ușor. Probele de sol au fost recoltate în structura artificială pe trei adâncimi 0-20 cm, 20-40 cm și 40- 60 cm, din 56 locații având în vedere că solul este un mediu inert care nu se schimbă rapid în timp. Pentru recoltarea solului în structura artificială s-au folosit două tipuri de sonde: sonda agrochimică și sonda burghiu. Ele au fost folosite în funcție de adâncimea la care s-a efectuat recoltarea cât și de natura solului. Acest lucru ne va permite să monitorizăm migrarea poluanților în orizonturile solului, care ar putea pune în pericol și apele subterane.

Cele două sisteme de monitorizare contribuie direct la rezultatul proiectului și la atingerea obiectivelor specifice.