După mai bine de un deceniu, STPT termină anul 2023 pe plus. Interviu cu Constantin Cocheci, managerul Societăţii de Transport Public Timişoara

Societatea de Transport Public Timişoara (STPT) este de ani de zile una dintre societăţile municipalităţii cu mari probleme. Mai mult sau mai puţin din motive partizan-politicianiste, mulţi politicieni i-au cântat prohodul, aici remarcându-se consiliera locală Roxana Iliescu. Din toamna anului trecut, director general este Constantin Cocheci, un manager venit din zona privată. Iar acest an a fost primul după mai bine de un deceniu în care, financiar, STPT iese pe plus. Iar despre insolvenţa invocată de unii nici nu poate fi vorba, afirmă Cocheci. Asta nu înseamnă că STPT nu ar mai avea probleme.

În primul rând v-aş întreba dacă aţi avut un şoc după ce, toată viaţa aţi lucrat în zona privată, iar acum aţi ajuns la stat. Sigur, STPT nu e chiar de stat, dar lucrează pe aceleaşi reguli.

Răspunsul e foarte simplu, sunt încă şocat. Există o diferenţă foarte mare între a conduce o firmă privată şi a conduce o firmă de stat. Într-o firmă privată acţiunile manageriale sunt mult mai simple şi nu apar multe interferenţe. Şi nu mă rerfer la interferenţe politice, ci interferenţe de proceduri, care fac ca de la iniţierea unei acţiuni până la finalizare timpul să fie mult mai lung decât la o firmă privată. Da, e o mare problemă în acest sens şi sunt foarte multe persoane care nu doar la stat, dar şi la privat, sunt obişnuite să se ascundă după proceduri. Este mai simplu să spui nu şi să nu ai de lucru decât să spui da şi să ai foarte mult de lucru.

Aţi încercat să veniţi cu proceduri din afară, să aduceţi un know-how din mediul privat în STPT?

Am încercat să organizez pe cât e posibil, iar în acest moment vreau să transmit către primărie o nouă organigramă. Lucrurile sunt mult mai complexe, deoarece discutăm despre o societate care în ultimii ani a suferit foarte multe pierderi financiare, unele din cauza fostelor conduceri ale societăţii, altele din cauza unor litigii cu o durată foarte lungă. Şi aici mă refer la un litigiu care a început în 2005 şi s-a terminat în 2016, prin care STPT a fost obligată să achite 70 de milioane de lei către ANAF. În paranteză fie spus, aproximativ aceasta este datoria actuală la ANAF. Deci dacă nu ar fi fost acea decizie judecătorească, am fi fost pe zero. De ce a fost acea decizie, de ce aceeaşi speţă a avut o altă finalitate în alte zone ale ţării, nu vă pot spune. Prin planul de restructurare aprobat de ANAF în acest an, sunt convins că vom reuşi să ne plătim toate datoriile.

Deci în acest moment, fiindcă s-a vorbit foarte mult de datoriile STPT, aveţi 70 de milioane de lei la stat. Dar la furnizori?

La ceilalţi furnizori s-au stins foarte multe datorii din anii precedenţi, 40 de milioane de lei doar în acest an. A mai rămas o datorie de vreo 700 de mii de lei din trecut. Vom încerca să o achităm până la finalul acestui an. În acelaşi timp s-au achitat datorii la furnizori. Mai avem restanţe în jur de 10 milioane de lei, nu am toate datele la mine, unele fiind în termen, altele cu temen depăşit, dar şi pentru acestea există înţelegeri de reeşalonare.

Strict anul acesta, cum îl terminaţi din punct de vedere financiar?

Sută la sută pe plus.

Sută la sută pe plus? După câţi ani se ajunge la această peformanţă?

Nu ştiu exact, dar oricum mai multe de zece ani.

Deci după mai bine de un deceniu, STPT termină în acest an pe plus…

Exact. Acum ca să înţelegeţi modul de decontare, fiindcă sunt şi politicieni care nu înţeleg. Dau declaraţii în presă, dar ar trebui să cunoască sistemul de decontare al STPT către STMT. Între noi şi STMT este un contract de delegare a acestui serviciu. Este destul de stufos, dar o să încerc să simplific. La finalul fiecărui an, la noi se face un audit extern plătit de SMTT, un audit care stabileşte ce cheltuieli eligibile au fost în anul anterior. Printre cheltuielile eligibile nu intră penalităţi şi alte cheltuieli pe care le consideră nejustificate. După ce se face suma cheltuielilor eligibile se împarte la numărul de kilometri efectuaţi, rezultând un preţ unitar. Acel preţ unitar stabilit pe anul anterior va fi baza facturării pe anul următor. Cu alte cuvinte, în fiecare lună, pe baza kilometrilor efectiv executaţi, se stabileşte valoarea unei facturi, care în principiu are o anumită sumă. Din această sumă sunt scăzute gratuităţile oferite de primărie sau de către stat. La fel sunt scăzuţi banii obţinuţi prin vânzarea de bilete şi abonamente. Diferenţa este plătită de SMTT.

Relaţia cu Societatea Metropolitană de Transport Timişoara: Toate problemele au apărut de la Goia

Să înţeleagă lumea, SMTT este o intermediară între primărie şi STPT, atunci când vorbim de alocarea banilor.

SMTT este o asociaţie din care fac parte toate primăriile din zona metropolitană, dar Primăria Timişoar este cel mai important client, să spun aşa. Aici intervin două lucruri. Dacă unei persoane fizice i s-ar strânge toate chitanţele din 2022 şi i s-ar impune să cheltuiască aceeaşi bani în 2023, normal că ar fi pe minus lună de lună, până revine din nou acel audit anual care compensează cheltuielile, mă repet, eligibile. Din acest motiv apar unele interpretări la unii politicieni fiindcă văd minusuri la un moment dat. Minusurile sunt diferenţa dintre preţurile de anul acesta şi preţurile de anul trecut. La litrul de motorină anul trecut preţul a fost 6 lei, acum e 8 lei. Sunt diferenţe eligibile.

Anii trecuţi era o relaţie foarte rece, ca să nu spun conflictuală între SMTT şi STPT. Au fost multe meciuri acolo, ca să spun aşa.

Da, meciurile și relațiile conflictuale, în general, sunt între oameni și influențează firma. Dacă fiecare înțelege că importantă este firma și că problemele personale pot să fie rezolvate sub altă formă, ar fi bine. Din fericire, în acest moment, acest lucru a fost înțeles și toată lumea încearcă, nu altceva decât să fie corectă și să tragă la aceeași căruță. Revenind la perioada la care ați spus dumneavoastră, acolo era o dispută practic între două persoane, domnul Goia (fost director SMTT, dar şi STPT în trecut – n.r.) şi domnul Bitea (fost director STPT – n.r.). Nu sunt eu judecător să fac dreptate, dar din experiența pe care am avut-o de când am venit aici, am constatat o grămadă de nereguli făcute de domnul Goia, începând cu baza sportivă. Sincer, nu știu persoana cealaltă, pe domnul Bitea, dar toate problemele au apărut de la Goia. Dânsul a fost şi cel care a creat, cu ghilimele sau nu, acest SMTT și a creat statutul acestui SMTT și mai mult a creat…

El singur, nu şi fosta conducere a Primăriei?

Da, el şi cu cine a fost acolo. Dar ideea este că contractul de delegare, așa cum a fost realizat de domnul Goia, erta să avantajeze această entitate,  SMTT. În ce sens? Și în acest moment există o taxă instituită prin acest contract de 10% din toate vânzările de bilete, abonamente, gratuități. mÎn acest moment, SMTTeste totuși câteva altceva decât era pe vremea domnului Goia. Să spun că și-a redus foarte mult personalul. Există o relație corectă și normală între instituții și așa mai departe. Înțelege să sprijine și s-a văzut, pentru că discutăm de zona metropolitană și a știut să ia măsuri atunci cât unul dintre componenții acesteia nu și-au făcut plățile către SMTT, bani care trebuiau să ajungă la STPT la urma urmei. Deci nu avem problem cu SMTT şi cum am spus contează foarte mult persoanele în orice afacere, în orice relație. Degeaba sunt niște entități juridice care… ele există, dar sunt conduse de persoane.

Transportul public actual este mult sub nivelul de calitate care mi-l doresc

Sunteţi mulţumit de transportul public din Timişoara?

Transportul public actual este mult sub nivelul de calitate cel puțin pe care mi-l doresc eu. Și aici trebuie să discutăm, la fel, din păcate, despre trecut. Acum 15 ani, sau poate 16, s-a pus în funcțiune primul sistem, să zicem, modern, la acea vreme, de ticketing, monitorizare, trafic, afișaj în stații. La acea perioadă a fost foarte bun, dar ne raportăm la o tehnologie 2G, maxim 3G. Tot acel sistem a fost, la fel, licitat și câștigat de anumite firme care au livrat un sistem care te face captiv. Ce înseamnă asta? Nu poți să scoți date din acel sistem, dacă vrei să-l introduci în altul, nu poți să introduce date din alt sistem. Plus de asta, cum am spus, tehnologia s-a schimbat, foarte multe componente, inclusiv validatoarele din acel sistem, nu sunt mai credibile, nici măcar componentele lor. Şi din acest motiv, din 1200 de validatoare care au existat la punerea în funcție al sistemului, mai funcționează 600, și nu există posibilitatea de reparare sau de înlocuire. Se pot, să zicem, înlocui de la aceeași firmă care, v-am spus a creat acest sistem active. Nu pot să îl iau de la o firmă concurentă acesteia, să zicem, la un preț mai mic. Și dacă îl iau de la altă firmă, nu comunică cu sistemul actual, De la firma existentă, un validator costă 1.900 de euro și vine în 9 luni de zi. Dacă faceți un calcul, discutăm la 600 de validatoare de aproximativ două milioane de euro. Acum, Primăria Timișoara împreună cu SMTT-ul și cu consultanța noastră, a contractat realizarea unui caiet de sarcini pentru ticketing, care se reprezintă un sistem viabil, modern, la cerințele actuale și nu numai la cerințele care vor fi peste 10-15 ani. Acest caiet de sarcini se realizează cu o firmă din Taiwan. Vă pot spune că sistemul ăsta va fi unul și la nivel național mult mai modern decât ce există. În momentul ăsta, spuneam că, din punctul meu de vedere, îi înțeleg pe călători,  având foarte puține dispozitive de validare la autobuze. Dar, da, ai o problemă când ieși cu abonamentul, pentru că poți să fii întrebat dacă ți l-ai validat sau nu. Și, din acest motiv, sunt probleme mari. Plus afișajul în stații,

Unele funcționează, unul nu funcționează, am văzut

Pentru că sistemele nu mai colaborează.  Acum noi o să încercăm să venim pe lângă acest sistem de ticketing, cu un sistem nou de afișaj. Este vorba de un LCD de dimensiuni mari, Noi încercăm, prin negocieri, să implementăm, anul următor, până la o sută de astfel de panouri,

În unele zone politice, că tot aţi vorbit despre acest lucru, se speculează că, după Colterm, există posibilitatea ca şi STPT să ajungă în insolvență. E real acest scenariu?

Nici o opțiune. Deci, n-are cum. Și vă explic de ce.

1.Putea să intre în insolvență, anul trecut, dacă nu existau aceste discuții urmate de un contract la ANAF. Deci, da, atunci discutam de 130 de milioane de lei, pentru care ANAF-ul ar fi putut să execute firma. Acum discutăm de acest contract de restructurare cu ANAF, care prevede, printre altele, plata taxelor către stat la timpul potrivit, iar anul acesta s-au achitat absolut la zi toate taxele de la stat. Furnizori. Acum, știți, orice furnizor care are și 50.000 de lei poate să-și ceare insolvența. E un răuvoitor, să zicem. Dar asta nu înseamnă că o obţine Deci, firma ieșind pe plus, nu văd de niciunde să fie motivul respectiv.

2.Tot ce cuprinde contractul de restructurare cu ANAF s-a îndeplinit sau este în curs de îndeplinire, pentru că sunt date niște termeni acolo. Deci, partea de insolvență, sincer, e o ficţiune.

Acum, ca să revenim, să trecem niște concluzii. Toate aceste apariții în presă, spuse sau nu de oameni politici, visate sau nu de unii care se duc în presă, dar în special de oamenii politici. Ar trebui să înțeleagă următorul lucru. Dacă acționarii de la Coca-Cola s-ar apuca să dea în firma Coca-Cola, să spună că este vai și amar de ea și că are un produs prost, cred că în momentul ăsta s-ar numi frutti fresh, sau nici măcar. Deci, lumea ar trebui să înțeleagă un lucru. Cei care sunt în politică și au și atribuții în Consiliul Local, care este acționarul acestei firme, ar trebui să înțeleagă că dacă are ceva de reproşat, mie poate să-mi răproşeze orice, dar când reproşează la adresa STPT, nu fac altceva decât să-și distrugă propria firmă.