Congregaţia Cardinalilor a decis marţi că funeraliile Papei vor avea loc sâmbătă, la ora 10.00 (11.00, ora României), la Bazilica Sfântul Petru, informează BFMTV.
Sicriul Papei va fi transferat la Bazilica Sfântul Petru miercuri dimineaţă, a anunţat Vaticanul. Rămăşiţele Papei se află în prezent în capela reşedinţei sale, Sfânta Marta. Potrivit unui scurt comunicat, liturghia funerară din Piaţa Sfântul Petru va fi prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. După liturghie, sicriul va fi dus în Bazilica Sfântul Petru, iar apoi în Bazilica Santa Maria Maggiore pentru înmormântare, aşa cum a cerut Francisc.
Papa Francisc, care a murit la Vatican luni, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani, a suferit un accident vascular cerebral, după ce se afla în convalescenţă în urma unei duble pneumonii, care a necesitat o spitalizare de 38 de zile.
Cardinalii s-au reunit marţi dimineaţă pentru a alege ziua funeraliilor sale, care va avea loc la sfârşitul săptămânii în prezenţa a numeroşi şefi de stat, demnitari şi credincioşi, înainte de conclavul convocat pentru alegerea succesorului papei Francisc.
Imediat ce a fost anunţată moartea Papei, zeci de mesaje din partea comunităţii internaţionale au curs de-a lungul zilei. Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost primul care a anunţat încă de luni că va fi prezent la funeralii, fără să cunoască măcar data, care a fost dezvăluită abia marţi. Marţi dimineaţă, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că va fi prezent la eveniment. „Vom fi prezenţi la funeraliile Papei, aşa cum se cuvine”, a declarat şeful statului în cadrul unui briefing de presă pe Insula Reunion, unde se află în prezent în vizită. O jumătate de oră mai târziu, liderul ucrainean Volodimir Zelenski şi-a anunţat şi el intenţia de a participa la funeraliile Papei Francisc. „Preşedinţia aşteaptă data funeraliilor Papei şi pregăteşte vizita preşedintelui la Roma pentru a-şi lua rămas bun de la Suveranul Pontif”, a anunţat anturajul preşedintelui ucrainean.
România va fi reprezentată de preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a anunţat marţi Administraţia prezidenţială.
Favoriţi la succesiunea lui Francisc I
Un nou papă urmează să fie ales în următoarele 15-20 de zile, după moartea Papei Francisc I, luni, la vârsta de 88 de ani. De secole, Papa este ales din rândul cardinalilor, episcopi de rang înalt consilieri ai Suveranului Pontif, în pofida faptului că orice bărbat botezat poate pretinde acest titlu.
Cardinalii sunt convocaţi mai întâi la Vatican, iar Guvernul Bisericii este încredinţat Colegiului Cardinalilor, care este însărcinat să expedieze afacerile curente. Votul are loc în Capela Sixtină, cu uşile închise, fără vreo comunicare cu exteriorul.
Toţi cei aproximativ 120 de cardinali depun jurământul, cu mâna pe Biblie, şi încep o sesiune de voturi pentru a desemna succesorul. Doar cardinalii în vârstă de cel puţin 80 de ani sunt autorizaţi să voteze în Conclav.
După numărarea voturilor, rezultatul este anunţat cu ajutorul unui faimos fum alb – sau negru, în cazul în care cardinalii nu s-au pus de acord -, vizibil din Piaţa Sf. Petru.
Mai multe nume circulă, de mai multe săptămâni, ca succesori ai lui Francisc I, pentru a deveni cel de-al 267-lea Papă din istorie.
Jean-Marc Aveline, arhiepiscopul diocezei Marsilia, cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaicanului, cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul Bolognei, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, Patriarhul Latin al Ierusalimului, filipinezul Luis Antonio Gokim Tagle, fostul arhipiscop al Manilei, Robert Sarah din Guineea, fostul arhiepiscop din Conakry, episcopul din Stockholm Anders Arborelius, sunt favoriți la scunul papal.
Comentarii prin facebook