Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 51% dintre persoanele cu educație primară și 41% dintre cei cu educație medie ar vota cu AUR, în timp ce prima poziție în topul intenției de vot al persoanelor cu educație superioară ar fi ocupată de USR, cu 31%.
Sunt doar câteva dintre datele oferite de BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, ediția a V-a, realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025.
Cum votează persoanele cu educație primară
51% dintre persoanele cu educație primară ar alege să voteze cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. 18% dintre aceștia optează pentru PSD, 9% pentru PNL, 5% pentru UDMR, 4% pentru USR, 3% pentru alt partid, 3% pentru POT, iar 3% pentru SOS România. Nu au fost exprimate preferințe de vot pentru partidul SENS sau pentru un candidat independent.
Cum votează persoanele cu educație medie
Întrebați cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre românii cu educație medie declară că ar alege AUR, 21% PSD, 14% PNL, 9% USR, 4% UDMR, 4% POT, 4% SENS, iar 2% SOS România. 1% aleg alt partid și 1% un candidat independent.
Cum votează persoanele cu educație superioară
31% dintre votanții cu educație superioară își exprimă preferința pentru USR. 24% dintre aceștia și-ar exprima votul pentru PNL, 15% pentru AUR, 12% pentru PSD, 6% pentru SENS, 6% pentru UDMR, în timp ce 2% pentru POT. 1% susțin un candidat independent, 1% un alt partid, iar 1% SOS România.
”Barometrul Informat.ro – INSCOP relevă faptul că educația este un predictor important al orientării politice a românilor în general și al modului de raportare la discursul radical, populist în mod particular. Distribuția intenției de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educație primară (maxim 8 clase) și cele cu educație superioară în ceea ce privește susținerea partidelor. AUR conduce autoritar în clasamentul intenției de vot a persoanelor cu educație primară. În contrast, persoanele cu studii superioare favorizează formațiuni precum USR și PNL. Analiza votului pe criterii de educație dezvăluie culturi politice distincte care se suprapun peste alte tipuri de polarizări. Fractura nu este doar politică, ci și axiologică, relevând diferențe în raportarea la autoritate, la instituții și la ideea de progres social. Practic, educația funcționează ca un filtru de socializare democratică, producând electorat cu așteptări și comportamente civice fundamental diferite”, afirmă Remus Ștefureac – director INSCOP Research:
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 25 octombrie -2 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%.
Comentarii prin facebook