Costul vieții rămâne principala preocupare pentru membrii generației Z, dar și pentru cei din categoria mileniali. De asemenea, tinerii au ca și îngrijorări problemele legate de instabilitatea politică și corupție. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara, analizează situația.
Deloitte, companie globală de soluții și servicii, a dat publicitățiim la finalul lui noiembrie, rezultatele celui mai recent studiu realizat pe România, care indică un profil psihosocial pentru cei din generația Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2006) și mileniali (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994).
„Preocupările milenialilor și a ale celor din generația Z sunt foarte apropiate, costul vieții de zi cu zi rămânând cea mai mare îngrijorare atât pentru mileniali (48%, în creștere de la 43% anul trecut) și pentru cei din generația Z (39%, față de 29% cu un an în urmă). Pe locurile doi și trei în topul îngrijorărilor se află instabilitatea politică și corupția, surse de îngrijorare care urcă anul acesta în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii din România (36%, respectiv 22% dintre mileniali și 23%, respective 25% dintre reprezentanții generației Z, preocupați de aceste aspecte).”, transmite rectorul UVT, Marilen Pirtea.
Tinerii sunt preocupați de independență financiară, echilibru viață personală – viață profesională, dar și de semnificația locului de muncă.
„Pentru perspectiva lor profesională, tinerii români acordă prioritate celor trei dimensiuni care sunt considerate vitale în definirea carierei lor, în ansamblu: independența financiară, echilibrul între viața profesională și cea personală, dar și semnificația jobului. Acest al treilea aspect este esențial, tot mai mulți tineri fiind atenți și chiar motivați intrinsec de sensul muncii lor ”, observă Marilen Pirtea, în comentariul său despre aceste rezultate.
„Tinerii români sunt tot mai interesați de utilizarea soluțiilor bazate pe inteligența artificială generativă la locul de muncă, cu o cotă de 43% dintre mileniali și 42% dintre cei din generația Z care utilizează deja tehnologiile AI în activitatea lor zilnică, echivalând cu o creștere de peste 10 procente față de evaluarea de acum un an. Acest avans arată importanța și mai mare a adaptării programelor de studii universitare la noile capacități tehnologice cu Inteligență Artificială”, completează Marilen Pirtea.
Pentru universități, rezultatele acestui studiu sunt relevante.
„Suntem în fața unei realități care ne conduce la o concluzie strategică pentru viitorul universităților, legată de faptul că noile generații din România așteaptă un sistem universitar modern, conectat la realitate, orientat spre practică, flexibil, digital și etic”, concluzionează Pirtea.
Comentarii prin facebook