Ca oricare alt funcționar public, și directorul PLM Chiș Culiță este protejat de legea românească împotriva unor abuzuri care ar putea veni din partea unui primar al municipiului Timișoara care consideră că dl. Culiță nu mai poate ajuta orașul de pe această înaltă funcție de director. Venit în primărie în perioada edilului Gheorghe Ciuhandu, Chiș Culiță s-a făcut util vreme de două mandate Nicolae Robu și apoi a intrat într-un fel de „pensie” specială cu mers la lucru, dar cumva degeaba, căci echipa de conducere nu voia să aibă în cercul de conducere pe cineva loial și vocal susținător al fostului primar.
Din această cauză, subiectul Chiș Culiță a devenit mai degrabă unul politic și fără vreo legătură cu legislația muncii. Până la un punct, ambele tabere sunt de înțeles. Primarul Dominic Fritz și viceprimarii pot fi înțeleși că nu-l vor pe dl. Chiș în cercul lor de comandă, considerând că își fac mai bine treaba cu un alt colaborator la lucrări de mare infrastructură în Timișoara. Chiș Culiță ce era să facă în cazul ăsta? Da, putea să plece și să-și arate calitățile în privat, dar n-a făcut-o, preferând să se lase apărat de sindicat și lege. Și a fost dreptul lui să se îngroape profesional pe un altar cam închis din punct de vedere politic.
Cinci ani de mandat Fritz, dl. Chiș a primit cel mai mare salariu după cei trei demnitari din fruntea primăriei. Ca șef de direcție, contribuabilii îi suportă un salariu de peste 20.000 de lei pe lună brut pentru ca echipa de conducere a primăriei să stea liniștită și să nu-l vadă pe dl. Chiș la față, iar dl. Chiș, de asemenea, stă liniștit cu cea mai mare leafă dintre funcționari. Nu ne zice nimeni ce face Chiș Culiță pentru banii ăștia, dar pe vremuri a inaugurat Pasajul Jiul, iar acuma nici pentru un tunel de bursuci nu-i este permis să taie panclica. Ce să mai vorbim de Pasajul Solventul?
Aici intervine și dreptul nostru de plătitori. Anume, dreptul de a ne enerva că echipa primăriei n-a știut să rezolve problema. A încercat, dar n-a reușit. A schimbat organigrama, dar justiția le-a dat edililor cu cea nouă în cap. A înființat o direcție nouă, la mișto, pentru un Chiș Culiță absent din peisajul muncitoresc al municipalității, adică un loc unde să-i treacă timpul, încasând o frumoasă leafă. Acum, profitând de legile austerității promovate de premierul Bolojan, conducerea administrației timișorene a decis desființarea direcției PLM, pentru ca dl. Chiș să plece și dumnealui. Nu singur, ci împreună cu alți colegi mai puțin utili instituției.
Numai că viceprimarul Ruben Lațcău, în lipsa șefului cam plecat cu treburi la București, a pregătit o „mașină de vot” insuficientă pentru trecerea unui proiect de hotărâre în consiliul local. Aici n-a mai fost nici legea, nici sindicatul de vină pentru rateu, ci abilitatea conducerii de a convinge consilierii municipali că acești bani sunt dați aiurea. Și sunt dați aiurea fie pentru că Chiș Culiță nu lucrează, fie că același Chiș Culiță nu primește de lucru. Ar fi de bun simț să se încerce și varianta ca dl. Chiș să fie pus să lucreze pentru banii care-i primește de la populație, iar dacă nu-și face treaba, firește că primarul și viceprimarii pot da avertismente, apoi pot convoca comisii de disciplină până se rezolvă problema.
Căci așa e simplu să scapi de o chestiune considerată problemă timp de cinci ani. Cinci ani înseamnă 72 de luni în care dl. Chiș pus director pe o direcție fantomă a luat din impozitele timișorenilor, alt subiect devenit sensibil deodată cu majorările din acest an, circa 290.000 de euro, impozabil. Frumoasă sumă, nu? Poate că dl. Chiș vrea să muncească și cineva nu-l lasă, permițându-i să se joace cu o leafă specială, într-o direcție specială a unei primării deloc speciale din acest punct de vedere.
Comentarii prin facebook