Au trecut şi Paştile, au trecut şi alegerile din Ungaria, finalizate cu o înfrângere umilitoare a lui Vladimir Putin şi a partenerului său de covor roşu, marele diliu de peste Ocean, aşa că ne putem întoarce la oile noastre. De fapt, mai degrabă berbeci. Îndelungatul “proiect de ţară” al PSD privind ieşirea de la guvernare, care a ţinut prim-planul agendei publice de peste o jumătate de , va avea, în sfârşit, un deznodământ luni. A doua zi după Duminica Tomii.
Atunci când PSD va organiza un fel de referendum intern privind (ne)continuarea guvernării alături de Ilie Bolojan premier. Rezultatul pare previzibil, după ce, în prealabil au fost organizate consultări regionale, în cadrul cărora toată ştăbimea PSD-istă a decis că nu se mai poate continua aşa. Adică, cu cutii de pantofi tot mai goale, cu privilegii diminuate, amante în pericol de-a fi demise din sinecuri, bani pentru chiolhanuri mai puţini. În această situaţie ingrată se pune chiar problema existenţială: de ce să te mai faci PSD-ist, dacă nu mai poţi fura? Cu o zi înainte de referendum, chiar în duminica dedicată lui Toma Necredinciosul, PSD va stabili în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea care le va fi adresată celor circa 5.000 de lideri centrali și locali la referendumul intern de luni. Cel mai probabil, aceştia vor fi întrebaţi dacă sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier.
Scenariul prezentat de mai mulţi PSD-işti este că, după această consultare dirijată, Bolojan va primi un ultimatum de 72 de ore pentru a-şi da demisia. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, PSD îşi va retrage miniştrii din guvern, nu însă şi secretarii de stat, pentru ca ulterior să voteze o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan în care încă va mai fi reprezentat la nivelul eşalonului doi. Până aici să spunem că totul este OK
Marea problemă este că atât PNL, cât şi USR au adoptat în cadrul partidelor lor, rezoluţii potrivit cărora nu vor mai negocia cu PSD formarea unei coaliţii, dacă social-democrații vor încerca să dărâme guvernul Bolojan. Şi aici vine marele impas. În cazul în care va cădea Guvernul, în faţă se deschid două variante: alegeri anticipate sau o guvernare PSD – AUR. PSD a anunţat că nu-şi doreşte niciuna dintre aceste soluţii şi nici măcar o a treia ipotetică variantă: guvern minoritar.
Şi atunci ce vrea PSD, dacă toate partidele vor respecta deciziile interne? Criză politică, instabilitate? Asta şi pe fondul crizei mondiale provocate de dementul portocaliu de la Casa Alba. Dacă nu e o iresponsabilitate crasă la PSD, ce poate fi? Partidul aduce tot mai mult cu o turmă de oi care se îndreaptă vertiginos spre prăpastia în care a căzut berbecul aflat în căatarea unor cutii de pantofi. Fiindcă nişte alegeri anticipate i-ar trimite pe PSD-işti în irelevanţă. La fel şi o guvernare cu AUR.
Şi ar mai exista o chestiune importantă. Există observatori care opinează că, după crunta înfrângere de la Budapesta, Kremlinul se va orienta puternic spre România. Acolo unde are deja o puternică “Coloană a V-a”, un fel de mare grupare infracţională organizată, formată din aşa-zişi suveranişti, dar şi partide şi tot felul de “cristoi”, “tuci”, “guşi”, “turceşti” etc., rahat pe movilă fiind un şarlatan convins că „salvarea României este înțelepciunea Rusiei”. Ori, ce-şi doreşte Rusia în România, în primul şi primul rând? Exacdt, instabilitate! Cine poate să le-o ofere acum pe tavă? PSD. Partid care pare să intre acum în marele cor de idioţi utili ai Kremlinului în Romînia.
Comentarii prin facebook