Rectorul Universității de Vest Timișoara, Marilen Pirtea, analizează Raportul Digital Education Council – AI in Higher Education Global Survey 2026. Raportul transmite un mesaj clar pentru universitățile din întreaga lume, și anume acela că inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, ci o realitate a prezentului, afirmă Pirtea. Însă adevărata provocare nu mai este dacă studenții și profesorii folosesc AI, ci dacă universitățile reușesc să transforme această utilizare într-un avantaj educațional autentic.
Pentru România, concluziile raportului sunt deosebit de relevante, deoarece sistemul universitar se află într-un moment în care poate alege între a adapta strategic educația la noua realitate sau a rămâne într-un model construit pentru o lume care începe să dispară
„Fiind unul dintre cele mai ample realizate până în prezent, raportul a inclus peste 45.000 de respondenți din 35 de țări, dintre care peste 27.000 de studenți și peste 18.000 de cadre didactice. Dimensiunea eșantionului oferă o imagine solidă asupra modului în care AI schimbă deja educația universitară la nivel global. Prima concluzie este că inteligența artificială a fost adoptată de studenți mult mai rapid decât au reușit universitățile să își adapteze regulamentele, metodele de predare și sistemele de evaluare. Cu alte cuvinte, tehnologia a intrat deja în amfiteatre, însă instituțiile încă încearcă să înțeleagă cum să o gestioneze. Paradoxal, studenții nu resping AI. Din contră, majoritatea recunosc că aceasta le oferă beneficii reale. Aproximativ 61% afirmă că AI îi ajută să petreacă mai puțin timp cu activitățile repetitive și mai mult timp analizând idei, iar aproape o treime spun că au început să abordeze sarcini mai dificile tocmai datorită sprijinului oferit de aceste instrumente. Pentru orice universitate, inclusiv cele din România, acesta este un mesaj important, adică inteligența artificială poate crește nivelul provocărilor academice, nu doar eficiența.”, spune Pirtea.
Din păcate, odată utilizată AI, aceasta creează… dependență.
„Există însă și reversul medaliei. Raportul identifică primele semne ale unei dependențe cognitive în sensul că unul din cinci studenți declară că îi este deja mai greu să rezolve probleme fără AI, iar aproape același procent consideră că reține mai puține informații deoarece se bazează prea mult pe instrumentele inteligente. În plus, două treimi dintre studenți sunt îngrijorați că GenAI poate transforma învățarea într- un proces superficial, în care reflecția critică este înlocuită de generarea rapidă a răspunsurilor. Această îngrijorare este împărtășită și de profesori pentru că aproape trei sferturi dintre cadrele didactice cred că utilizarea excesivă a AI riscă să afecteze dezvoltarea competențelor fundamentale ale studenților.”, adaugă rectorul UVT.
Raportul arată și că integrarea GenAI în curricula universitară este încă modestă pentru că doar 15% dintre studenți spun că inteligența artificială este prezentă în majoritatea disciplinelor pe care le studiază. Cei mai mulți afirmă că o întâlnesc doar ocazional sau deloc. O altă concluzie importantă privește competențele profesorilor deoarece, la nivel global, doar 29% dintre studenți consideră că profesorii sunt suficient de pregătiți pentru a-i ghida în utilizarea AI. Interesant este că aproape două treimi dintre cadrele didactice declară că au participat deja la programe de formare în domeniul inteligenței artificiale.
Comentarii prin facebook